„`html
Franța pune frână negocierilor pentru bugetul UE. România urmărește miliardele pentru dezvoltare și agricultură
Franța a decis să încetinească discuțiile referitoare la bugetul Uniunii Europene, o măsură care are implicații semnificative, în special pentru România, ce își propune să acceseze fonduri importante destinate dezvoltării regionale și agriculturii.
Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Europa, a declarat că Franța nu va ceda presiunilor de a finaliza negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene înainte de sfârșitul anului 2026. Aceste negocieri sunt pentru cadrul financiar multianual din perioada 2028-2034. Haddad, asociat cu partidul Renaissance, condus de președintele Emmanuel Macron, a subliniat că accelerarea discuțiilor nu este o prioritate „cu orice preț”, deși mulți lideri europeni își doresc o rezolvare rapidă înainte de alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027.
„Prioritatea noastră este să avem un buget solid”, a afirmat Haddad, la Nicosia, unde miniștrii europeni au fost angajați în discuții despre viitorul buget al UE. El a respins ideea unor termene limită artificiale care să grăbească procesul de negociere.
România are un interes direct în aceste negocieri, având în vedere că eurodeputatul Siegfried Mureșan, din grupul PPE, este unul dintre co-raportorii Parlamentului European pentru bugetul multianual. Mureșan, împreună cu Carla Tavares, a contribuit semnificativ la elaborarea poziției Parlamentului European în aceste discuții. Raportul interimar privind bugetul 2028-2034 a fost adoptat pe 28 aprilie 2026, cu o susținere majoritară de 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.
Parlamentul European, coordonat de Mureșan, solicită un buget mai ambițios decât cel propus de Comisia Europeană, axându-se pe asigurarea unui nivel suficient de finanțare pentru domeniile apărării, competitivității, agriculturii și coeziunii. În mod special, fondurile destinate agriculturii și politicii de coeziune sunt cruciale pentru România, având un rol esențial în dezvoltarea regională, investiții locale și sprijinirea fermierilor. De asemenea, Parlamentul a prezentat o cerință clară pentru finanțări distincte și protejate pentru politica agricolă comună și politica de coeziune, argumentând că nu ar trebui să existe o comasare a acestor fonduri într-un singur plan național pentru fiecare stat membru.
Bugetul propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034 este de aproximativ 1.800 de miliarde de euro, sumă ce include și fonduri destinate rambursării datoriilor comune contractate în urma pandemiei de COVID-19. Totuși, Parlamentul European a cerut o creștere a acestei sume, folosind argumentul că noile priorități, precum apărarea și securitatea, nu trebuie să compromită finanțarea agriculturii, coeziunii și programelor tradiționale ale Uniunii Europene.
Tensiunile în negocieri sunt agravate de aproximările politice la nivel european. Mai multe state membre, inclusiv Franța, Italia, Spania și Polonia, se confruntă cu alegeri în 2027, iar eventualele schimbări de guvern ar putea influența prioritățile naționale în cadrul discuțiilor bugetare. În Franța, ascensiunea extremei drepte, reprezentată de Rassemblement National, ar putea complica discuțiile, având în vedere că acest partid susține reducirile contribuțiilor Franței la bugetul UE și o diminuare a sprijinului militar pentru Ucraina.
În această situație, Germania și președintele Consiliului European, António Costa, pledează pentru finalizarea acordului în Consiliu până la sfârșitul anului 2026. În contrast, Franța reafirmă că nu este de acord cu termene-limită artificiale impuse.
„Putem ajunge la un acord în a doua parte a anului 2027. Ceea ce este crucial este să avem un buget solid, care să ne protejeze și să ne reducă dependențele”, a punctat Benjamin Haddad.
Pentru România, aceste negocieri sunt de o importanță capitală. Forma finală a bugetului Uniunii Europene va determina nivelul fondurilor disponibile după 2028, care vor afecta infrastructura, dezvoltarea regională, agricultura, investițiile și securitatea țării.
„`
