Un student francez de 23 de ani a murit de febră dengue în Vietnam

Un tânăr francez în vârstă de 23 de ani, student la o școală de afaceri din Lyon, a murit în Vietnam din cauza febrei dengue, o boală virală transmisă prin înțepătura de țânțar. Decesul a survenit pe 27 octombrie și a fost anunțat de fostul său club de rugby.

Tânărul își luase un an sabatic după cinci ani de studii, cu intenția de a descoperi lumea înainte de a-și începe cariera profesională. Fusese admis în al doilea an de masterat și plănuia să revină în Franța pentru a-și căuta un loc de muncă. Înainte de a ajunge în Vietnam, călătorise și în alte destinații din Asia de Sud-Est.

Ce este febra dengue

Febra dengue este o boală virală transmisă oamenilor prin înțepătura țânțarilor infectați, în special din speciile Aedes aegypti și Aedes albopictus, aceasta din urmă fiind cunoscută și ca țânțarul-tigru. Boala este răspândită în regiunile tropicale și subtropicale, inclusiv în numeroase țări din Asia de Sud-Est.

Simptomele apar de regulă la câteva zile după infectare și pot include febră ridicată, dureri puternice de cap, dureri musculare și articulare, greață, vărsături și erupții cutanate. Majoritatea persoanelor infectate se vindecă, însă unele pot dezvolta forme severe, care provoacă hemoragii, scăderea periculoasă a tensiunii arteriale și cedarea unor organe vitale. În lipsa îngrijirilor medicale adecvate, complicațiile pot fi mortale.

Nu există un tratament antiviral specific împotriva dengue. Îngrijirea medicală constă în hidratare, ameliorarea simptomelor și monitorizarea pacientului, iar formele grave necesită spitalizare.

Omagiu pentru tânărul rugbist

Studentul era pasionat de rugby încă din copilărie, la fel ca tatăl său, care face parte din conducerea unui club de rugby din orașul Quimper, în vestul Franței. A început să joace rugby de mic și ajunsese în echipa de seniori a clubului, fiind selecționat inclusiv în reprezentativa regiunii Bretania.

Președintele clubului l-a descris drept „un tânăr cu spirit de lider, apreciat de colegi pentru bunătatea, generozitatea și bucuria sa de a trăi”. Clubul de rugby a anunțat că îi va aduce un omagiu înaintea meciului programat duminică în campionatul Franței. Jucătorii și spectatorii vor păstra un moment de reculegere în memoria tânărului, în prezența familiei sale.

Iranul distribuie pastile cu iod, iar Irakul activează planurile de urgență nucleară

Amenințările președintelui american Donald Trump privind noi bombardamente asupra obiectivelor nucleare iraniene au determinat autoritățile din Iran și Irak să se pregătească pentru un posibil incident nuclear. În Iran sunt distribuite pastile cu iod, iar Irakul a activat planurile de urgență nucleară și a sporit monitorizarea radiațiilor la graniță.

180.000 de pastile cu iod distribuite la Bushehr

În orașul Bushehr, situat pe țărmul Golfului Persic, au fost distribuite 180.000 de pastile cu iod. Aici se află singura centrală nucleară funcțională a Iranului. Distribuirea a început în cartierele din apropierea centralei și a fost extinsă ulterior în întregul oraș.

Programul a fost lansat înainte de războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, din iunie 2025, când armata israeliană a bombardat mai multe obiective nucleare iraniene. Autoritățile iraniene au confirmat acum că locuitorii le primesc în continuare.

Pastilele conțin iod stabil, care protejează glanda tiroidă împotriva acumulării iodului radioactiv în cazul unui incident nuclear. Ele nu protejează însă împotriva altor substanțe radioactive sau a radiațiilor în general și trebuie administrate numai la recomandarea autorităților sanitare.

Irakul a intensificat monitorizarea radiațiilor la frontieră

În Irak, autoritățile au intensificat monitorizarea radiațiilor de-a lungul frontierei cu Iranul și au activat planurile de intervenție în cazul unui incident nuclear. În zonele de frontieră, inclusiv în Sulaymaniyah și Erbil, au fost activate echipamente de detectare a radiațiilor și sisteme de avertizare timpurie.

Stațiile de monitorizare sunt conectate la rețele internaționale și pot semnala eventualele creșteri neobișnuite ale nivelului radiațiilor. Autoritățile irakiene au pregătit proceduri de intervenție pentru diferite situații de urgență, în colaborare cu alte instituții guvernamentale și cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Oficialii irakieni consideră însă că riscul ca materialele radioactive să ajungă pe teritoriul țării este redus. Fadel Hawi Mizban, președintele autorității irakiene de reglementare nucleară, radiologică, chimică și biologică, a explicat că principalele obiective nucleare iraniene se află la sute de kilometri de granița Irakului. Oficialul a precizat că unele sunt construite adânc în munți de granit, ceea ce ar putea limita răspândirea materialelor radioactive în cazul unui bombardament. De asemenea, direcția obișnuită a vântului ar putea împiedica deplasarea particulelor radioactive către Irak.

Trump amenință cu noi atacuri asupra obiectivelor nucleare iraniene

Președintele american Donald Trump a avertizat, pe 1 noiembrie, că Statele Unite ar putea lovi în numai zece minute obiectivele nucleare iraniene rămase. El a menționat în special Pickaxe Mountain, un complex de tuneluri construit sub un munte, la aproximativ 220 de kilometri sud de Teheran, în apropierea centrului nuclear Natanz.

Lucrările la complex au început în 2020, iar Iranul a anunțat atunci că acolo urma să fie construit un centru pentru asamblarea centrifugelor folosite la îmbogățirea uraniului. Complexul se află la aproximativ 100 de metri sub pământ, iar principala îngrijorare este că ar putea fi folosit pentru producerea de uraniu destinat armelor nucleare, nu doar pentru programul nuclear civil al Iranului.

Cu două săptămâni mai devreme, pe 16 octombrie, Trump a exclus folosirea armelor nucleare împotriva Iranului, dar nu și posibilitatea unor noi bombardamente cu arme convenționale. Bombardarea unei instalații care conține materiale radioactive ar putea provoca eliberarea unor substanțe periculoase, iar consecințele ar depinde de tipul instalației, de amploarea distrugerilor și de condițiile meteorologice. Până în prezent, nu a fost confirmată nicio scurgere radioactivă provocată de un nou atac american asupra instalațiilor nucleare iraniene.

Europa respinge un acord de securitate negociat fără ea între SUA și Rusia

Liderii europeni au respins categoric posibilitatea ca Statele Unite și Rusia să remodeleze arhitectura de securitate a continentului fără implicarea statelor europene, după ce Donald Trump a sugerat că Washingtonul ar putea încheia o înțelegere amplă cu Moscova care să vizeze nu doar Ucraina, ci „întreaga Europă”.

Declarațiile președintelui american, făcute joi, au stârnit îngrijorare în rândul aliaților europeni, care se tem că administrația de la Washington ar putea accepta cererile mai vechi ale lui Vladimir Putin în detrimentul intereselor europene. Trump a descris posibilul acord drept unul „foarte amplu”, care ar putea implica mai mult decât Ucraina. „Va fi un acord mare, frumos, iar toată lumea va fi încântată”, a afirmat el, fără a oferi detalii suplimentare.

Kallas: Putin nu are drept de veto asupra securității europene

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat vineri, la Varșovia, că Europa dispune deja de o arhitectură de securitate proprie, iar problema reală o reprezintă încălcarea repetată a tratatelor de către Rusia. „NATO nu reprezenta o amenințare pentru Rusia în 2021 și nu reprezintă o amenințare nici în prezent. Putin nu are drept de veto asupra securității europene”, a spus Kallas. Ea a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să fie implicată în orice acord pentru ca acesta să poată fi pus în aplicare.

La rândul său, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a avertizat că o înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei, încheiată fără participarea europenilor, ar fi nu doar neînțeleaptă, ci și imposibil de aplicat. „Un acord încheiat peste capetele noastre nu ar fi doar neînțelept. Este, de fapt, imposibil”, a declarat Sikorski.

Kievul respinge ideea unor sfere de influență

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a afirmat că Moscova nu poate fi considerată un garant al securității europene și că prioritatea trebuie să fie protejarea continentului împotriva agresiunii ruse. „Trebuie să discutăm despre cum ne protejăm de Rusia, nu despre cum discutăm cu rușii despre sfere de influență în Europa”, a spus el.

Washingtonul propune un cadru de securitate mai amplu

Disputa diplomatică are loc pe fondul intensificării eforturilor administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Trimisul special al președintelui american și ginerele său, Jared Kushner, a anunțat că Washingtonul lucrează la o arhitectură de securitate europeană mai amplă, menită să creeze condițiile unei păci durabile. El a precizat că Statele Unite lucrează la măsuri concrete pentru a răspunde preocupărilor de securitate ale tuturor părților.

Reprezentanții americani s-au întâlnit la începutul săptămânii, timp de două zile, la Bruxelles, cu oficiali ai NATO, ai Uniunii Europene și ai principalelor puteri europene, discuțiile concentrându-se asupra garanțiilor de securitate pentru Ucraina și asupra viitorului aranjamentelor de securitate de pe continent. Kushner a participat prin videoconferință și a încercat să îi asigure pe partenerii europeni că nu vor fi excluși, afirmând că Washingtonul intenționează să se consulte îndeaproape cu aceștia în marja negocierilor și, în cazul unor progrese, să treacă la un format multilateral mai amplu.

Negocierile de la Abu Dhabi, programate săptămâna viitoare

Statele Unite se pregătesc pentru reluarea negocierilor dintre Kiev și Moscova, programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi. Discuțiile vor testa capacitatea Washingtonului de a concilia cererile divergente ale Ucrainei, Rusiei și aliaților europeni.

Ucraina solicită garanții credibile împotriva unei viitoare agresiuni ruse, în timp ce Moscova a cerut în repetate rânduri restricții privind prezența și influența NATO în Europa de Est. Înainte de invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a cerut Alianței schimbări fundamentale ale aranjamentelor de securitate europene, inclusiv retragerea forțelor din țările care au aderat după 1997, solicitări respinse de NATO pe motiv că statele suverane au dreptul să își stabilească propriile aranjamente de securitate.

Purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că mai sunt multe de făcut înainte de încheierea unui acord de pace și a subliniat că Uniunea Europeană își va decide singură chestiunile de securitate. NATO a reiterat că aliații Ucrainei depun eforturi pentru un final „just și durabil” al conflictului. Guvernele europene vor să împiedice orice acord care ar recompensa agresiunea militară rusă sau ar submina suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia de a-și decide propriul viitor politic și de securitate.

Papa Leon al XIV-lea schimbă tonul comunicării Vaticanului

Papa Leon al XIV-lea a prezentat-o vineri pe María Montserrat Alvarado, noua responsabilă a Departamentului pentru Comunicare al Vaticanului, subliniind experiența, creativitatea și energia acesteia. Numirea ar putea marca o orientare spre un stil mai informal și mai apropiat de misiunea de evanghelizare a Bisericii Catolice.

Alvarado, fostă directoare a rețelei americane de televiziune catolică EWTN, a preluat la 1 noiembrie funcția de prefect al Departamentului pentru Comunicare, în locul lui Paolo Ruffini. Este prima femeie care conduce această instituție, care coordonează activitatea biroului de presă al Vaticanului, televiziunea, radioul, publicațiile și serviciile online ale Sfântului Scaun.

Un ton relaxat la prima conferință de presă

Noua responsabilă a oferit deja o mostră a stilului său la prima conferință de presă, organizată în această săptămână înaintea turneului Papei în trei țări din America Latină. În timp ce purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a prezentat programul vizitei și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, Alvarado a vorbit despre relația apropiată cu Papa și despre sentimentele acestuia legate de revenirea în Peru.

„Revenirea acasă este foarte importantă pentru el. Simte acest lucru profund. Acesta este locul care i-a oferit misiunea și l-a inspirat să devină pastorul care este astăzi”, a declarat Alvarado.

Ea a transmis și un mesaj pregătit de Papă pentru jurnaliști, în care acesta și-a exprimat speranța că presa va contribui la prezentarea diversității Bisericii din America Latină ca o forță pentru vindecare și pace. Tonul relaxat al noii responsabile a contrastat cu răspunsurile instituționale, adesea rigide, care au caracterizat comunicarea Vaticanului. Alvarado a făcut chiar o glumă despre o eventuală vizită a Papei în Mexic, interpretată de unele publicații în limba spaniolă drept un anunț.

O reformă dorită de Suveranul Pontif

Papa Leon al XIV-lea a declarat că numirea acesteia va contribui la rezolvarea unor probleme dificile din comunicarea Vaticanului, apreciind „experiența minunată, creativitatea și energia” pe care Alvarado le aduce în această activitate. Suveranul Pontif a afirmat anterior că dorește reformarea comunicării Bisericii Catolice, astfel încât aceasta să adopte o perspectivă „explicit misionară”.

Alvarado a condus EWTN News din 2023. Organizația se descrie drept cea mai mare rețea media catolică din lume, având operațiuni de televiziune, radio, publicații și servicii online în șapte limbi.

Marco Rubio participă la reuniunea G7 de la Paris, primul său test diplomatic după alegerile legislative din SUA

Secretarul de stat american Marco Rubio va efectua o vizită la Paris în perioada 8-10 noiembrie, pentru a participa la reuniunea miniștrilor de Externe din Grupul celor Șapte (G7), a anunțat vineri Departamentul de Stat al SUA.

Deplasarea va fi prima misiune externă a șefului diplomației americane după alegerile legislative de la jumătatea mandatului prezidențial, desfășurate marți în Statele Unite, în urma cărora Partidul Republican a înregistrat pierderi electorale importante. Rezultatele scrutinului sunt de natură să limiteze marja de manevră a administrației președintelui Donald Trump, inclusiv în privința unor decizii de politică externă.

Washingtonul anunță că Rubio va promova interesele americane în discuțiile cu G7

Departamentul de Stat a confirmat vineri participarea secretarului de stat la reuniunea de la Paris, fără a prezenta detalii despre agenda discuțiilor. Potrivit unui scurt comunicat al diplomației americane, Marco Rubio va urmări promovarea intereselor Statelor Unite în cadrul întrevederilor cu omologii săi din G7.

Din acest format fac parte Statele Unite, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Canada și Japonia. Reuniunea oferă miniștrilor de Externe ai principalelor economii industrializate un cadru de consultare asupra priorităților diplomatice comune, într-un moment în care administrația americană se confruntă cu o nouă configurație politică internă după alegerile de marți.

Reuniunea G7, mutată din Marsilia la Paris din cauza protestelor

Întâlnirea miniștrilor de Externe urma să aibă loc inițial la Marsilia, însă autoritățile franceze au decis schimbarea orașului-gazdă în ultimul moment. Reuniunea a fost transferată la Paris pe fondul protestelor desfășurate la nivel național în Franța. Schimbarea locului de desfășurare intervine cu numai câteva zile înaintea sosirii delegațiilor participante.

Rubio respinge speculațiile privind o candidatură la președinția SUA în 2028

Anunțul vizitei în Franța vine și în contextul speculațiilor privind viitorul politic al secretarului de stat american. Joi, Marco Rubio a respins informațiile potrivit cărora ar intenționa să părăsească în curând administrația Trump pentru a pregăti o candidatură la alegerile prezidențiale din 2028.

Într-un interviu acordat publicației The New York Times, șeful diplomației americane a afirmat că intenția sa a fost dintotdeauna să rămână în echipa lui Donald Trump până la încheierea mandatului prezidențial. Declarația a fost făcută la două zile după alegerile de la jumătatea mandatului, care au adus pierderi semnificative Partidului Republican.

Participarea lui Rubio la reuniunea G7 de la Paris va reprezenta astfel primul test diplomatic internațional al administrației Trump după scrutinul care ar putea influența raporturile de forțe de la Washington și capacitatea Casei Albe de a-și promova agenda politică în perioada următoare.

Parlamentul European, distins cu Premiul Vulturul lui Jan Karski la Varșovia

Parlamentul European a primit Premiul Vulturul lui Jan Karski în cadrul unei ceremonii organizate vineri la Varșovia. Distincția a fost primită de președinta instituției, Roberta Metsola.

Potrivit postului public Polskie Radio, care citează agențiile PAP și IAR, Metsola a subliniat în discursul său că apărarea democrației, a libertății și a drepturilor omului rămâne o responsabilitate fundamentală a Uniunii Europene.

Un omagiu adus curajului lui Jan Karski

Premiul este acordat în memoria lui Jan Karski, emisar al rezistenței poloneze din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și martor al Holocaustului, și recompensează contribuțiile la promovarea valorilor democratice și a binelui comun.

În cadrul ceremoniei, Roberta Metsola a evocat curajul lui Karski și rolul acestuia în apărarea libertății și a demnității umane, descriindu-l drept un patriot care și-a dedicat viața independenței Poloniei și apărării valorilor europene. Președinta Parlamentului European a arătat că exemplul lui Karski demonstrează importanța solidarității în fața opresiunii și necesitatea apărării principiilor democratice, inclusiv în perioadele de criză.

Ea a subliniat că instituția pe care o conduce își asumă continuarea idealurilor promovate de acesta, prin construirea unei Europe întemeiate pe pace, democrație, libertate și respectarea demnității umane.

Referire la Andrzej Poczobut și la războiul din Ucraina

În discursul său, Metsola i s-a adresat activistului polonez din Belarus Andrzej Poczobut, prezent la eveniment, evocând cei cinci ani petrecuți de acesta în detenție pentru opoziția sa față de represiune. Oficialul european a apreciat că experiența activistului arată că adevărul nu poate fi redus la tăcere prin închisoare sau persecuție.

Andrzej Poczobut a citit mesajul de elogiere a Parlamentului European, redactat de Waldemar Piasecki, președintele Societății Jan Karski. Documentul subliniază că responsabilitatea Europei nu trebuie să se limiteze la statele membre ale Uniunii Europene, ci trebuie să includă și popoarele continentului care se confruntă cu amenințări la adresa libertății și securității lor.

În acest context a fost invocat războiul din Ucraina și încercarea Rusiei, conduse de Vladimir Putin, de a supune țara vecină. Mesajul a prezentat activitatea Parlamentului European drept o continuare a idealurilor de solidaritate și unitate europeană susținute de Jan Karski. A fost evocată și Simone Veil, prima femeie care a condus Parlamentul European și supraviețuitoare a lagărului de concentrare de la Auschwitz, experiența acesteia fiind prezentată drept un exemplu al responsabilității morale de a nu rămâne indiferent în fața nedreptății.

Premiu acordat și primatului Poloniei

În 2026, Premiul Vulturul lui Jan Karski a fost acordat și arhiepiscopului Wojciech Polak, primatul Poloniei. Comitetul de acordare a distincției a evidențiat contribuția sa la promovarea unei Biserici deschise către societate, preocupate de nevoile persoanelor vulnerabile și capabile să își asume responsabilitatea pentru propriile greșeli.

Arhiepiscopul a transmis un mesaj de felicitare către Roberta Metsola, citit în cadrul ceremoniei de actorul Andrzej Seweryn. În scrisoare, liderul religios a subliniat că unitatea europeană nu este garantată pentru totdeauna și că menținerea acesteia presupune dialog, responsabilitate și eforturi constante pentru identificarea intereselor comune.

Vizită oficială în Polonia și istoricul distincției

Ceremonia de premiere a avut loc în cadrul vizitei oficiale efectuate de Roberta Metsola în Polonia, începută joi. Președinta Parlamentului European a avut întrevederi cu premierul Donald Tusk și cu președintele Karol Nawrocki. Vineri, aceasta s-a întâlnit cu președintele Seimului, Włodzimierz Czarzasty, și a susținut un discurs în camera inferioară a Parlamentului polonez. Programul vizitei a inclus și discuții cu președinta Senatului, Małgorzata Kidawa-Błońska.

Premiul Vulturul lui Jan Karski a fost instituit la 5 mai 2000 chiar de fostul emisar al rezistenței poloneze, care a contribuit la informarea lumii occidentale despre atrocitățile comise de Germania nazistă împotriva evreilor. Distincția are un caracter exclusiv onorific și este acordată persoanelor, organizațiilor și instituțiilor care demonstrează curaj moral, responsabilitate și angajament față de binele comun.

Printre laureații din anii precedenți se numără Elie Wiesel, Shimon Peres, Steven Spielberg și fostul premier polonez Tadeusz Mazowiecki. Acordarea premiului Parlamentului European în 2026 urmărește, potrivit organizatorilor, să evidențieze rolul instituției în consolidarea unității europene și în apărarea valorilor democratice.

Stephen Miller preia funcția de șef de cabinet al Casei Albe

Stephen Miller, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai președintelui american Donald Trump și unul dintre principalii arhitecți ai politicii restrictive privind imigrația, va deveni noul șef de cabinet al Casei Albe. Anunțul a fost făcut vineri de liderul de la Washington.

Trump a confirmat și plecarea din funcție a actualului șef de cabinet, Susie Wiles. Potrivit anunțului președintelui, Wiles va renunța la funcție luni, iar Stephen Miller îi va prelua atribuțiile.

Susie Wiles, prima femeie care a ocupat funcția

Susie Wiles a devenit șef de cabinet în ianuarie 2025, după ce a coordonat campania electorală care l-a readus pe Donald Trump la președinția Statelor Unite. Ea a fost prima femeie numită în această funcție, care presupune coordonarea activității personalului de la Casa Albă și gestionarea relației dintre președinte și principalele structuri ale administrației.

După plecarea din funcție, Wiles va continua să lucreze în cadrul organizației politice a lui Donald Trump.

Schimbarea de la conducerea echipei prezidențiale are loc la câteva zile după ce republicanii au suferit pierderi în alegerile intermediare, în urma cărora au pierdut controlul asupra Congresului.

Un consilier cu rol central în politica anti-imigrație

Stephen Miller ocupă în prezent funcția de șef adjunct de cabinet și face parte din echipa lui Trump încă din primul mandat prezidențial. El a revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, odată cu începerea celui de-al doilea mandat al republicanului.

Miller este considerat unul dintre cei mai influenți consilieri ai lui Donald Trump și a avut un rol central în elaborarea și promovarea măsurilor restrictive privind imigrația. Acesta a fost implicat în conturarea politicilor administrației referitoare la controalele de la frontieră, deportări și limitarea imigrației ilegale. Pozițiile sale au generat controverse și critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a adversarilor politici ai administrației republicane.

Înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, Miller a fost unul dintre consilierii săi importanți în primul mandat prezidențial, între 2017 și 2021.

Anunțul președintelui Trump

Președintele Donald Trump a confirmat numirea printr-un mesaj publicat de Casa Albă: „I am pleased to announce that Mr. Stephen Miller, the current Deputy Chief of Staff of the Trump Administration, and one of my most trusted advisors, will become the Chief of Staff starting Monday, November 9, 2026. Susie Wiles, who has done an outstanding job, will be moving over to the Trump Political Operation. I want to thank her for her service as Chief of Staff — She has done a great job!”

Planul de reziliență climatică al UE, criticat pentru lipsa fondurilor necesare aplicării măsurilor

Cadrul propus de Comisia Europeană pentru consolidarea rezilienței climatice riscă să rămână „un tigru de hârtie” în lipsa unei finanțări europene dedicate, a avertizat vineri un eurodeputat cu funcție de conducere în Parlamentul European.

În octombrie, Comisia Europeană a propus un Cadru pentru Reziliență Climatică și o Lege privind Reziliența Climatică, menite să îmbunătățească pregătirea statelor membre în fața dezastrelor provocate de schimbările climatice, tot mai frecvente.

Delara Burkhardt, eurodeputat german și vicepreședintă a grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), a declarat că propunerile nu beneficiază de finanțarea necesară pentru ca planificarea să se transforme în măsuri concrete de protecție.

„Valul de căldură din această vară a fost un semnal de alarmă. Europa trebuie să-și protejeze mai bine cetățenii de consecințele crizei climatice”, a declarat Burkhardt.

Propunerile reprezintă „un pas în direcția corectă”, a spus eurodeputata, dar a avertizat că evaluările riscurilor nu sunt suficiente pentru a proteja comunitățile.

Analiștii și organizațiile de mediu cer finanțare pentru adaptarea climatică

Analiștii în domeniul politicilor europene și organizațiile de mediu au formulat preocupări similare. Heather Grabbe, de la institutul Bruegel, a susținut într-o analiză publicată în această săptămână că noul cadru ar putea orienta politicile UE de la reacția la dezastre către prevenirea acestora, însă implementarea ar necesita fonduri dedicate adaptării climatice.

Biroul european al organizației WWF a atras atenția că propunerea nu include obligații clare și obligatorii pentru guverne de a integra riscurile climatice în bugete și politici publice. Organizația a mai avertizat că măsurile propuse fac prea puțin pentru reducerea deficitului tot mai mare de protecție prin asigurări în fața riscurilor climatice din Europa.

Un oficial al Comisiei Europene a declarat că actualul buget multianual al UE contribuie deja cu peste 100 de miliarde de euro la reziliența climatică. „Există deja sume importante din fonduri europene propuse de Comisie”, a precizat oficialul.