Miniștrii PSD din Guvernul Niculescu, avertizați: cine nu performează primește „direct cartonaș roșu”

Miniștrii social-democrați care vor face parte din viitorul Guvern condus de Luca Niculescu au fost avertizați că nu vor beneficia de o a doua șansă în cazul în care nu își îndeplinesc obiectivele. Avertismentul a fost transmis de Ștefan-Radu Oprea, propus pentru funcția de ministru al Apărării, care a declarat că în partid s-a stabilit clar că nu va exista „cartonaș galben” pentru cei care nu performează.

„Dacă nu performăm, e direct cartonaș roșu. Pentru oricare dintre noi”, a afirmat Oprea. El a explicat că mesajul este valabil pentru toți miniștrii PSD, inclusiv pentru el, și că în partid s-a vorbit „foarte clar” despre acest lucru.

Potrivit lui Oprea, presiunea pentru rezultate vine atât din partea cetățenilor, cât și din partea propriului partid. „Deși suntem profesioniști cu toții. Deși știm ce avem de făcut. Deși suntem mult mai bine pregătiți decât cei care au fost”, a adăugat el.

Întrebat despre riscul ca o eventuală dezamăgire să se întoarcă împotriva PSD, Oprea a respins ideea că partidul ar fi trebuit să rămână în afara guvernării. „Eu cred că nu este de ales. Și atunci trebuia să nu mai intre nimeni la guvernare?”, a întrebat el, adăugând că „responsabilitatea înseamnă să intri la guvernare și să faci treaba”.

Declarațiile au fost făcute în aceeași zi în care PSD a decis să intre la guvernare în Cabinetul Luca Niculescu cu 11 miniștri. Premierul desemnat urmează să depună în Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare.

Parchetul General a deschis urmărirea penală în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a dispus începerea urmăririi penale in rem într-un dosar constituit în urma a peste 600 de plângeri legate de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Anunțul a fost făcut public miercuri de instituție.

Potrivit precizărilor transmise de Parchetul General, dosarul a fost constituit la nivelul Secției de urmărire penală, după ce o asociație a depus mai multe plângeri în contextul anulării scrutinului prezidențial. Procurorii au dispus începerea urmăririi penale in rem, respectiv cu privire la faptă, la data de 27 iulie 2026.

Urmărirea penală in rem, descrisă ca etapă procedurală obligatorie

Reprezentanții Parchetului General au explicat că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile legale. Instituția a făcut aceste precizări în urma informațiilor apărute în spațiul public.

Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 a generat numeroase reacții și demersuri în instanțe și la instituțiile statului.

Plângerea depusă de o asociație civică

Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), prin proiectul civic „Valul Democrației”, a depus o plângere penală la Parchetul General care vizează procurori, personal auxiliar și funcționari ai instituției. Aceștia sunt acuzați că ar fi blocat intenționat anchetarea anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, prin „ținerea la sertar” a sute de sesizări ale cetățenilor, potrivit unui comunicat transmis de ALES.

Conform sursei citate, din decembrie 2025, peste 600 de cetățeni au depus plângeri penale împotriva persoanelor considerate responsabile pentru evenimentele din 6 decembrie 2024, când alegerile prezidențiale au fost anulate.

ALES susține că Parchetul General a refuzat să înregistreze plângerile ca dosare penale, cu indicativul „P”, și le-a grupat sub un singur număr administrativ, 2193/VIII-1/2025. Asociația acuză o conduită deliberată menită să protejeze persoanele reclamate și cere anchetarea personalului din Parchetul General pentru patru infracțiuni prevăzute de Codul Penal: abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual și neglijență în serviciu.

PSD intră în Guvernul Niculescu cu 11 miniștri. Marian Neacșu preia Internele și funcția de vicepremier

Partidul Social Democrat a decis să intre la guvernare și să facă parte din Cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Decizia a fost luată în ședința conducerii partidului de la Vila Lac, în urma unui vot aproape unanim, cu doar opt abțineri, printre care și cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Social-democrații au stabilit că activitatea Guvernului Luca Niculescu va fi evaluată după șase luni.

Conducerea PSD a aprobat nominalizările pentru viitorul Cabinet: Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Florin Barbu – Agricultură, Alexandru Rogobete – Sănătate, Florin Manole – Muncă, Daniel Zamfir – Economie, Radu Marinescu – Justiție, Alexandru Stoica – Dezvoltare, Ștefan Ovidiu Popa – Transporturi, Natalia Intotero – Mediu, Mihai Ghigiu – Investiții și Proiecte Europene și Ștefan Radu Oprea – Apărare. La listă ar urma să fie adăugați alți șase miniștri tehnocrați sau agreați de președintele Nicușor Dan, printre care Dan Neculăescu la Externe, Alexandru Nazare la Finanțe, Sorin Costreie la Educație, Ioana Ciocan la Cultură și Bogdan Dumitru la Comunicații și Inteligență Artificială. Portofoliul Energiei rămâne nedecis.

Zece condiții și un calendar accelerat pentru învestire

PSD a votat și un set de zece condiții care urmează să fie prezentate premierului desemnat. Prima vizează prezentarea în Parlament a situației reale a deficitului bugetar și a tuturor datoriilor amânate înainte de prezentarea publică a bugetului pe 2027, cu termen 1 noiembrie 2026. A doua este un memorandum semnat cu mediul de afaceri și sindicatele pentru predictibilitate fiscală în 2027. Printre măsurile cerute se numără indexări și eliminarea obligației de plată a CASS pentru mai multe categorii de beneficiari, inclusiv mame și veterani.

Sorin Grindeanu a declarat că „salvarea economiei trebuie să primească prioritate în fața politicii” și că „prelungirea crizei politice este calea sigură către un faliment național”. Premierul desemnat Luca Niculescu va depune joi, 15 octombrie, programul de guvernare și lista miniștrilor, urmând ca votul de învestitură să aibă loc vineri, 16 octombrie.

PSD intră în Guvernul condus de Luca Niculescu

Partidul Social Democrat a decis să participe la guvernare în Cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Anunțul a fost făcut de Sorin Grindeanu, președintele PSD, după reuniunea Consiliului Politic Național al partidului.

Liderul social-democrat a declarat că decizia a fost luată pe fondul unei situații economice pe care o consideră critică și a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea avea consecințe severe pentru finanțele țării.

„Salvarea economiei trebuie să primeze în fața politicii”

Grindeanu a justificat intrarea PSD la guvernare prin necesitatea unui Executiv cu puteri depline, afirmând că România se confruntă cu o urgență economică. „Salvarea economiei trebuie să primeze în fața politicii”, a declarat el.

Președintele PSD a precizat că printre prioritățile noului Executiv se numără asigurarea resurselor financiare pentru sistemul sanitar, precum și plata pensiilor și salariilor.

Avertisment privind un posibil „faliment național”

Grindeanu a prezentat un tablou pesimist al situației economice și a susținut că menținerea actualei situații politice ar genera costuri suplimentare considerabile. „Prelungirea crizei politice este calea sigură către un faliment național”, a afirmat liderul PSD.

El a invocat analize ale Băncii Naționale a României și ale instituțiilor financiare internaționale, despre care a spus că indică o deteriorare rapidă a situației economice. Potrivit calculelor PSD, menținerea Guvernului Bolojan în formula demisă și interimară ar putea genera un impact bugetar suplimentar de cel puțin 60 de miliarde de lei, echivalent cu aproximativ 3% din PIB.

Riscuri economice și estimarea a 50.000 de șomeri în plus

Liderul social-democrat a avertizat că, în lipsa unor măsuri ferme, România s-ar putea confrunta cu reducerea activității economice și cu majorarea costurilor de finanțare. Printre riscurile enumerate se află reducerea rezervelor valutare, creșterea cheltuielilor cu dobânzile și deprecierea cursului de schimb.

Aceste evoluții ar putea conduce, în opinia sa, la o criză de lichiditate și la blocarea sau amânarea unor investiții. „Din calculele noastre, aproximativ 50.000 de șomeri în plus”, a declarat Grindeanu referindu-se la potențialele consecințe asupra pieței muncii.

El a mai susținut că actuala situație politică împiedică realizarea construcției bugetare pentru 2027 și că există întârzieri în absorbția fondurilor europene.

Zece priorități solicitate de PSD

Consiliul Politic Național al PSD a aprobat participarea partidului la viitoarea guvernare după analizarea programului propus de premierul desemnat. „Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD a anunțat că partidul a formulat zece priorități care au fost incluse în documentul viitorului Cabinet. Prima menționată este prezentarea în Parlament a situației reale a deficitului bugetar.

Grindeanu a plasat astfel intrarea PSD la guvernare în primul rând în registrul urgenței economice, argumentând că formarea rapidă a unui Executiv funcțional este necesară pentru evitarea agravării situației financiare a României.

Ștefan-Radu Oprea promite transparență privind contractul cu Rheinmetall

Ștefan-Radu Oprea, propus pentru funcția de ministru al Apărării, a declarat miercuri seară, la Antena 3 CNN, că va fi „foarte transparent” în privința contractului României cu Rheinmetall. El a fost întrebat dacă primul lucru pe care îl va face la minister va fi să clarifice modul în care a fost atribuit acest contract.

Oprea a explicat că în cadrul programului european SAFE există mai multe contracte, gestionate de ministere diferite. „Parte dintre ele au fost în gestiunea Ministerului Apărării, parte dintre ele sunt în gestiunea Ministerului Transporturilor, părțile de autostradă, parte dintre ele sunt în gestiunea altor ministere, cum ar fi Ministerul Administrației și Internelor. Este un subiect care a fost public și eu cred că va trebui să avem foarte multă transparență”, a afirmat el.

„Nu știe nimeni”

Jurnalista l-a întrebat dacă se angajează să desecretizeze măcar partea din contract care poate fi făcută publică și dacă știe ce s-a semnat. „Nu știe nimeni”, a răspuns Oprea. Moderatorul a insistat că, în afara de Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, de Ilie Bolojan și de Radu Miruță, nimeni nu cunoaște conținutul contractului.

Oprea nu a promis explicit desecretizarea documentului. „Ceea ce pot să spun este că eu voi fi foarte transparent în tot ceea ce voi face. Și asta nu-i o promisiune, nu-i o chestiune electorală”, a declarat el.

Conservatorii europeni susțin alegerile anticipate în România, într-o dezbatere la Bruxelles

Alegerile anticipate reprezintă o soluție democratică pentru depășirea blocajului politic din România, au susținut mai mulți reprezentanți ai Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), în cadrul unei dezbateri organizate în Parlamentul European, la Bruxelles.

Evenimentul, intitulat „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, a reunit europarlamentari și experți care au discutat despre legitimitatea guvernării și dreptul cetățenilor de a decide prin vot. Dezbaterea, organizată de delegația AUR din cadrul ECR, a pus în discuție situația politică din România și rolul alegerilor anticipate în depășirea crizelor instituționale.

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a explicat de ce situația României impune o asemenea discuție la nivel european. „Și, deși alegerile anticipate reprezintă, fără îndoială, un mecanism democratic, necesitatea acestei dezbateri este determinată de criza politică și de blocajul instituțional cu care se confruntă România, țara mea. Actualul președinte al României s-a poziționat ferm împotriva organizării alegerilor anticipate, deși țara se află în criză și are nevoie urgentă de un guvern. Pentru a-și justifica poziția, acesta a invocat tot felul de argumente nedemocratice, precum «Creditorii externi ai României nu vor alegeri anticipate» sau, și mai grav, a afirmat că este un om responsabil și că nu se joacă cu soarta României prin organizarea alegerilor anticipate. Ca și cum a le permite cetățenilor să voteze ar reprezenta un act de iresponsabilitate.”

Un mesaj în aceeași direcție a transmis și polonezul Patryk Jaki, copreședintele Grupului ECR, care a subliniat că menținerea unui blocaj politic nu poate fi justificată prin refuzul organizării unui nou scrutin. „Alegerile anticipate nu reprezintă o amenințare la adresa democrației, ci sunt însăși expresia democrației. Nu este nimic nedemocratic în a le reda cetățenilor dreptul de a decide prin vot. Ceea ce este însă nedemocratic este să menții o țară într-un blocaj politic pentru că cei aflați la putere nu sunt dispuși să convoace alegeri sau, pur și simplu, se tem să piardă puterea. Iar acest lucru este deosebit de important în cazul României.”

Patryk Jaki a insistat asupra necesității unui guvern care să beneficieze de un mandat democratic clar, criticând invocarea creditorilor externi în discuțiile privind viitorul politic al României. „România este un partener esențial al Uniunii Europene și al NATO. Are nevoie de un guvern puternic, învestit cu un mandat clar și legitim din partea cetățenilor români. Iar atunci când este desemnat un prim-ministru, există un principiu fundamental: trebuie să asculți vocea cetățenilor. Nu pe cea a creditorilor externi.”

La rândul său, Nicola Procaccini, copreședintele Grupului ECR, a transmis un mesaj video în care a prezentat revenirea la urne drept un instrument de responsabilitate democratică. „În orice sistem democratic, puterea nu există pentru ea însăși. Suveranitatea aparține poporului. Atunci când politica pierde contactul cu realitățile cotidiene sau când consensul politic ajunge într-un punct mort, revenirea la urne nu reprezintă un risc. Dimpotrivă, reprezintă cea mai înaltă expresie a responsabilității democratice.”

Experiența Italiei a fost prezentată de Carlo Fidanza, liderul delegației Fratelli d’Italia din Parlamentul European și vicepreședinte executiv al partidului ECR, care a făcut o paralelă între perioadele de instabilitate politică din Italia și situația actuală a României. „Se vede acum în România: este o situație de blocaj politic. Asta nu oferă României șansa de a se manifesta pe deplin ca putere în contextul internațional, într-un context în care este nevoie de națiuni puternice, de guverne solide, de guverne care să aibă acea legitimitate pe care le-o oferă cetățenii și mandatul democratic direct. Singurul răspuns posibil, în prezent, la blocajul politic îl reprezintă alegătorii.”

Dezbaterea a inclus și perspectiva profesorului bulgar Petar Iliev, care a invocat experiența Bulgariei pentru a arăta că alegerile anticipate pot reprezenta o soluție constituțională atunci când nu se poate forma o majoritate stabilă. „În condițiile constituționale adecvate, acestea pot însemna cu totul altceva. Pot reprezenta un instrument de reînnoire democratică, de corectare a direcției politice și, mai presus de toate, de readucere a puterii politice la sursa sa legitimă: poporul.”

Cine este Marian Neacșu, propunerea PSD pentru Ministerul de Interne și funcția de vicepremier

Marian Neacșu, propus de PSD pentru funcțiile de vicepremier și ministru de Interne, are în spate o carieră politică de mai multe decenii, cu funcții importante în Parlament și în Guvern, dar și cu controverse care i-au marcat parcursul public.

În decembrie 2013, pe când era deputat PSD de Ialomița, Neacșu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat de conflict de interese. Potrivit procurorilor, în calitate de deputat, acesta a solicitat angajarea fiicei sale la propriul cabinet parlamentar și a avizat contractul individual de muncă în baza căruia aceasta a obținut venituri în perioada iulie 2009 – decembrie 2012.

În februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Instanța supremă a admis apelul procurorilor, după ce, în primă instanță, acesta primise o amendă penală de 2.000 de lei. La momentul condamnării, Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci, declara că Neacșu nu va mai putea candida din partea partidului la alegerile locale sau parlamentare, invocând codul de integritate al formațiunii.

Numirea la conducerea ANRE, contestată de USR

O altă controversă a apărut în 2019, când Marian Neacșu a fost numit vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, instituție cu atribuții în reglementarea piețelor de energie. Parlamentul l-a validat în funcție pe 26 iunie 2019.

În iulie 2019, USR a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu această numire. Deputata USR Cristina Prună a susținut atunci că Neacșu nu îndeplinea cerințele privind vechimea și experiența profesională și a invocat condamnarea penală definitivă. Sesizarea USR a fost analizată de Curtea Constituțională, care a amânat în mai multe rânduri pronunțarea. Contestația a readus în atenție condamnarea din 2016 și a generat o dispută politică privind condițiile în care o persoană condamnată penal poate ocupa o funcție de conducere într-o autoritate publică.

Apropierea de Liviu Dragnea și implicarea în Ordonanța 13

Marian Neacșu a fost unul dintre liderii importanți ai PSD în perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea. Relația politică dintre cei doi și rolul lui Neacșu în conducerea formațiunii au fost frecvent menționate în relatările despre evoluțiile interne ale partidului.

În 2021, Liviu Dragnea a făcut declarații publice despre implicarea lui Marian Neacșu și a lui Marcel Ciolacu în elaborarea Ordonanței de Urgență 13 din 2017, act normativ care a provocat proteste de amploare în România.

De la secretar general al Guvernului la propunerea pentru Ministerul de Interne

În pofida controverselor, Marian Neacșu a continuat să ocupe funcții importante în administrația publică. În decembrie 2021, a fost numit secretar general al Guvernului, iar în iunie 2023 a devenit viceprim-ministru în Executivul condus de Marcel Ciolacu.

Acum, PSD îl propune pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne și pentru un nou mandat de vicepremier. Ministerul de Interne coordonează structuri esențiale pentru siguranța publică, între care Poliția Română, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

PSD a validat lista celor 11 miniștri pentru Guvernul Luca Niculescu

Partidul Social Democrat a decis miercuri să intre la guvernare și a validat, prin vot, lista celor 11 miniștri care ar urma să facă parte din Executivul condus de premierul desemnat Luca Niculescu.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței conducerii partidului, desfășurată la Vila Lac. Potrivit informațiilor obținute din surse politice, PSD ar urma să dețină 11 portofolii, inclusiv ministere importante precum Afacerile Interne, Justiția, Transporturile, Sănătatea și Apărarea.

Lista celor 11 miniștri PSD validați prin vot

Vicepremier și ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacșu

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu

Ministrul Sănătății – Alexandru Rogobete

Ministrul Muncii – Florin Manole

Ministrul Economiei – Daniel Zamfir

Ministrul Justiției – Radu Marinescu

Ministrul Dezvoltării – Alexandru Stoica

Ministrul Transporturilor – Ștefan Ovidiu Popa

Ministrul Mediului – Natalia Intotero

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Mihai Ghigiu

Ministrul Apărării – Ștefan Radu Oprea

Măsuri solicitate de PSD în negocierile pentru programul de guvernare

Pe lângă lista miniștrilor, conducerea PSD a votat și un set de solicitări care urmează să fie prezentate premierului desemnat Luca Niculescu.

Printre măsurile cerute de social-democrați se numără indexări și eliminarea obligației de plată a CASS pentru mai multe categorii de beneficiari, inclusiv mamele și veteranii. Solicitările privesc inclusiv modificarea unor măsuri fiscale și sociale care au generat controverse în perioada precedentă.

Lista completă a revendicărilor, categoriile exacte vizate și impactul bugetar al măsurilor nu au fost încă prezentate public. Propunerile aprobate de PSD urmează să fie negociate cu premierul desemnat, în contextul definitivării programului de guvernare.