BRICS a convenit asupra unei declarații comune înaintea summitului de la New Delhi

Grupul BRICS al economiilor emergente a ajuns la un acord privind o declarație comună, cu doar câteva ore înainte de începerea summitului liderilor de la New Delhi, au declarat surse citate de Reuters.

Documentul urmărește să transmită un mesaj de unitate al blocului și să îi consolideze influența pe scena internațională. Potrivit surselor, negociatorii au convenit asupra unui text care nu este așteptat să nominalizeze vreo țară, dar care va condamna războiul unilateral declanșat de orice stat. Liderii BRICS urmau să aprobe documentul în cursul zilei de sâmbătă.

Disensiunile dintre Iran și Emiratele Arabe Unite au blocat anterior un comunicat comun

Adoptarea unei declarații comune reprezintă un pas important pentru BRICS, după ce miniștrii de Externe ai organizației nu au reușit să emită un comunicat comun în luna mai, la reuniunea de la New Delhi. Disensiunile dintre Iran și Emiratele Arabe Unite au împiedicat atunci ajungerea la un consens.

Summitul are loc într-un context tensionat, în condițiile în care Statele Unite și Iranul au reluat atacurile reciproce în cadrul războiului care durează de șase luni. În același timp, rebelii houthi, aliați ai Iranului, și-au consolidat poziția în regiunea Mării Roșii.

Una dintre principalele provocări pentru diplomații BRICS este găsirea unei formulări privind criza din Orientul Mijlociu care să poată fi acceptată atât de Teheran, cât și de Abu Dhabi. Emiratele Arabe Unite au suspendat în august toate tranzacțiile comerciale și financiare cu Iranul, după ce teritoriul său a fost lovit de rachete iraniene în timpul conflictului.

BRICS urmărește o influență mai mare în economia mondială

Prin declarația comună, BRICS urmărește să demonstreze că statele membre pot adopta o poziție comună în fața unor probleme geopolitice majore. Experții în politică externă consideră însă că documentul nu va schimba în mod semnificativ situația geopolitică actuală.

În paralel, grupul încearcă să își consolideze rolul în stabilirea regulilor economice internaționale și solicită reformarea unor instituții precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Organizația Mondială a Comerțului, considerate de unele state membre ca fiind dominate de puterile occidentale.

Lideri prezenți la summitul de la New Delhi

La summitul de la New Delhi participă lideri precum președintele rus Vladimir Putin, președintele chinez Xi Jinping, președintele iranian Masoud Pezeshkian și președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa. Emiratele Arabe Unite sunt reprezentate de prințul moștenitor al Abu Dhabi, Sheikh Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan.

India încearcă, la rândul său, să mențină un echilibru diplomatic între relațiile sale cu Statele Unite, Rusia, Israel, Iran și statele arabe din Golf. Premierul Narendra Modi promovează în cadrul BRICS intensificarea comerțului, reducerea barierelor și extinderea oportunităților de afaceri.

BRICS reunește zece state și reprezintă peste 40% din populația lumii

BRICS a fost înființat în 2009 și urmărește să ofere o contrapondere ordinii internaționale dominate de Statele Unite și aliații occidentali. Grupul reunește Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite.

Împreună, statele membre reprezintă peste 40% din populația mondială și aproape un sfert din economia globală.

Atac cu drone în regiunea Odesa: 17 persoane rănite

Rusia a lansat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac cu drone asupra mai multor obiective civile din regiunea Odesa, soldat cu 17 răniți. Anunțul a fost făcut de responsabilul pentru Apărare din zonă.

Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, atacul a vizat regiunea Odesa, iar la locul exploziilor au intervenit echipaje de urgență și voluntari. Toate cele 17 persoane rănite primesc îngrijiri medicale.

„În prezent, se știe că 17 persoane au fost rănite în urma atacului masiv rusesc asupra regiunii Odesa. Salvatorii, organizațiile caritabile, serviciile municipale și cele de urgență lucrează la fața locului. Locuitorilor clădirilor avariate li se acordă asistența necesară. Ferestrele sparte sunt acoperite provizoriu”, a declarat Oleh Kiper.

Autoritățile ucrainene continuă să intervină la fața locului pentru punerea în siguranță a clădirilor grav avariate și pentru evaluarea tuturor pagubelor produse.

Zelenski avertizează Rusia cu represalii reciproce în caz de atac asupra rețelei electrice

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va răspunde în aceeași manieră dacă Rusia va lovi infrastructura energetică a țării în iarna următoare. Avertismentul a fost formulat atât în cadrul unui interviu acordat jurnalistului american Fareed Zakaria, cât și în discursul susținut vineri, 11 septembrie, la forumul „Yalta European Strategy” (YES) de la Kiev.

Liderul de la Kiev a afirmat că Moscova pregătește o campanie aeriană împotriva rețelei electrice ucrainene și că Rusia cunoaște consecințele unui astfel de atac. „Ucraina este capabilă să răspundă Rusiei pentru oricare dintre operațiunile sale”, a spus Zelenski. El a precizat că, dacă Rusia va provoca pene de curent, Ucraina va încerca să răspundă cu aceeași monedă.

Propunerea unui „armistițiu energetic”

Președintele ucrainean a sugerat că o escaladare a atacurilor asupra infrastructurii energetice poate fi evitată printr-un acord de „armistițiu energetic” între cele două state, în paralel cu deblocarea Mării Negre. Potrivit lui Zelenski, procesul de negociere trebuie să vizeze încheierea războiului, iar dacă acest lucru este dificil de realizat, părțile ar trebui să avanseze pas cu pas.

El a explicat că un astfel de acord ar presupune ca, dacă Rusia nu atacă sistemul energetic ucrainean și populația are electricitate, Ucraina să se abțină, la rândul său, de la ripostă. Zelenski a subliniat că Ucraina nu va copia modul în care Rusia tratează populația civilă, precizând că nu compară o eventuală ripostă cu catastrofele umanitare provocate de partea rusă.

Ucraina anunță că a doborât șase rachete Kalibr și 101 drone într-un atac nocturn rusesc

Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât sau neutralizat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 110 ținte lansate de forțele rusești, inclusiv șase rachete de croazieră Kalibr, o rachetă de croazieră S8000 Banderol, două rachete ghidate aer-sol de tip Kh-59/69 și 101 drone de atac.

Potrivit informațiilor comunicate, atacul rusesc a început vineri la ora 18:00 și a inclus rachete balistice Iskander-M/KN-23, lansate din regiunile Voronej și Rostov ale Federației Ruse, precum și din teritoriul ocupat temporar al Crimeei. De asemenea, atacul a cuprins opt rachete de croazieră Kalibr lansate de pe mare, din Marea Neagră, șase rachete ghidate aer-sol Kh-59/69, lansate din spațiul aerian de deasupra Mării Negre, și 129 de drone de atac.

Printre dronele folosite s-au numărat aparate de tip Shahed, dintre care aproximativ jumătate ar fi fost echipate cu propulsie cu reacție, rachete S8000 Banderol și drone-momeală de tip Parodiya. Acestea au fost lansate din regiunile Kursk și Oriol din Rusia, din regiunea Donețk ocupată temporar și din localitatea Hvardiiske din Crimeea ocupată temporar.

Ținta principală a atacului a fost regiunea Odesa, conform informațiilor disponibile. Atacul aerian a fost respins de aviația ucraineană, de forțele de rachete antiaeriene, de unitățile de război electronic, de unitățile de sisteme fără pilot și de grupurile mobile de foc.

Lovituri ale rachetelor și dronelor de atac rusești au fost înregistrate în 20 de locații, iar resturile țintelor doborâte au căzut în patru locații de pe teritoriul Ucrainei.

Explozie la un depozit de armament din Bulgaria. Incendiul s-a extins de la un depozit la altul

O explozie a provocat un incendiu la un depozit de armament din centrul Bulgariei, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, au anunțat autoritățile locale și presa bulgară. Este al doilea incendiu produs în ultimele săptămâni la o instalație de depozitare a muniției din această țară.

Incendiul a izbucnit în apropierea satului Țareva Livada, iar flăcările au luminat cerul nopții, imaginile fiind difuzate de presa locală. Nu au fost raportate persoane rănite în urma incidentului.

Guvernatoarea regiunii Gabrovo, Kristina Sidorova, a declarat în primele ore ale zilei de sâmbătă că incendiul se manifesta pe teritoriul bazei de depozitare a fabricii și se extindea de la un depozit la altul. „În acest moment, incendiul se află pe teritoriul bazei de depozitare a fabricii. Se deplasează de la un depozit la altul”, a declarat oficialul.

Presa locală a relatat că depozitul aparține companiei EMCO, specializată în comerțul cu armament. Informația a fost atribuită unui reprezentant al companiei. Reuters nu a reușit să obțină imediat un punct de vedere din partea EMCO cu privire la incident.

Explozia și incendiul au loc la câteva săptămâni după un alt incident produs la o instalație EMCO. Autoritățile bulgare nu au stabilit deocamdată cauza exactă a celui mai recent incendiu.

Compania EMCO este controlată de comerciantul bulgar de armament Emilian Gebrev. Numele acestuia a apărut în trecut în anchete privind o serie de explozii produse la depozite de muniție din Bulgaria.

În 2024, Bulgaria a emis mandate de arestare pentru șase cetățeni ruși suspectați de implicare în distrugerea unor depozite de armament aparținând EMCO. Potrivit procurorilor bulgari, depozitele conțineau muniție destinată exportului către Ucraina și Georgia, iar exploziile s-au produs în perioada 2011-2020.

Anchetatorii bulgari au afirmat la acel moment că există motive pentru a suspecta o legătură între exploziile din Bulgaria, tentativa de otrăvire a lui Emilian Gebrev din 2015 și exploziile produse în 2014 la depozite de muniție din Cehia. Moscova a respins acuzațiile formulate de autoritățile bulgare.

Cel mai recent incident readuce astfel în atenție securitatea depozitelor de muniție din Bulgaria, în condițiile în care țara este un important producător și exportator de armament și muniție în regiune.

Deocamdată, autoritățile nu au indicat că incendiul produs în apropiere de Țareva Livada ar fi fost provocat intenționat și nu au atribuit responsabilitatea pentru explozie unei persoane sau unei organizații.

Zelenski: Putin nu va renunța la obiectivul de a ocupa întreaga Ucraină

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu va renunța niciodată la ideea de a ocupa întreaga Ucraină. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat postului public canadian CBC.

„Putin vrea să ocupe întreaga Ucraină. Și o va face dacă nu suntem suficient de puternici, dacă lumea este obosită și dacă nu avem garanții de securitate. Ce fel de garanții? Să nu fiu nevoit să mă tem că ne va ocupa mâine, pentru că el nu-și va schimba niciodată obiectivele”, a afirmat Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat că este pregătit să poarte discuții directe cu Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de pace. „Sunt dispus să mă așez la masa negocierilor cu el. Nu că aș vrea asta – pentru că ar fi mai bine să stau cu familia mea, având în vedere că el este inamicul. De ce să vorbești cu inamicul? De dragul unui rezultat care ne-ar putea apropia de pace”, a spus Zelenski.

El a mai spus că o înfrângere a Rusiei pe câmpul de luptă ar fi dificil de obținut, din cauza numărului foarte mare de pierderi care ar putea apărea în timpul unei ofensive. „Este dificil să învingi Rusia, deoarece pierzi oameni în timpul unei ofensive. Totul ține de numărul pierderilor. Acesta este costul și este îngrozitor să vorbești despre un preț atât de mare în secolul XXI”, a declarat liderul de la Kiev.

Arabia Saudită suspendă temporar conducta Est-Vest după un atac cu drone

Arabia Saudită a închis temporar conducta Est-Vest, una dintre cele mai importante infrastructuri petroliere ale țării, după ce aceasta a fost vizată de un atac cu drone în regiunile Riad și Medina. Ministerul saudit al Energiei a anunțat că suspendarea operațiunilor reprezintă o măsură de precauție, iar în urma atacului câteva persoane au fost rănite, pagubele fiind în curs de evaluare.

Conducta Est-Vest are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, traversează Peninsula Arabică și permite Arabiei Saudite să transporte petrol către porturile de la Marea Roșie, ocolind astfel Strâmtoarea Ormuz. În ultimele luni, prin această infrastructură au fost transportate între 4 și 5 milioane de barili de țiței pe zi, echivalentul a aproximativ 4-5% din oferta globală de petrol.

Imaginile din satelit au indicat prezența unui nor de fum negru în apropierea conductei, la sud de Medina. Deocamdată nu este clar cine a lansat atacul, însă atât autoritățile de la Riad, cât și cele de la Bagdad au afirmat că dronele au pornit de pe teritoriul irakian. Guvernul irakian a condamnat atacul și a declanșat o operațiune pentru identificarea celor responsabili.

Context regional tensionat și presiuni asupra pieței energetice

Atacul a avut loc în contextul războiului dintre SUA și Iran și al perturbărilor majore din Strâmtoarea Ormuz, unde traficul petrolier s-a redus la niveluri foarte scăzute. Situația este deosebit de sensibilă deoarece în Irak operează mai multe grupări armate susținute de Iran. Importanța conductei Est-Vest a crescut semnificativ tocmai datorită acestui blocaj, oferind Arabiei Saudite o rută alternativă care evită una dintre cele mai vulnerabile zone maritime din regiune.

Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că livrările de țiței saudit au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimele peste trei decenii, reducerea fiind legată, printre altele, de atacurile asupra navelor care tranzitează Strâmtoarea Bab el-Mandeb, atribuite unor grupări afiliate rebelilor Houthi. În acest context, prețul petrolului a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, iar bursele au înregistrat scăderi, crescând temerile privind inflația.

Măsuri diplomatice și militare în regiune

Atacul asupra conductei Est-Vest vine în aceeași perioadă în care rebelii Houthi, susținuți de Iran, și-au consolidat poziția în zona Mării Roșii. Patru surse din cadrul guvernului yemenit au declarat că rebelii Houthi au capturat insula Perim, o poziție strategică aflată la intrarea în Marea Roșie, în Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

În paralel, Arabia Saudită a cerut Statelor Unite sprijin militar împotriva grupării Houthi, însă Riadul nu a anunțat deocamdată o ripostă militară directă la atacul asupra conductei. Ministerul saudit de Externe a precizat că Arabia Saudită a decis să nu răspundă militar la cererea premierului irakian, dar și-a rezervat dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea intereselor sale.

Guvernul irakian a reacționat inclusiv prin demiterea unui comandant militar care coordonase operațiuni în provincia Maysan, aflată în sud-estul țării, la granița cu Iranul, zonă cunoscută pentru prezența și influența unor miliții șiite susținute de Teheran. Irakul a dispus, de asemenea, închiderea temporară a punctului de trecere a frontierei Shalamcheh cu Iranul, ca măsură de precauție. Autoritățile desfășoară în continuare o operațiune pentru identificarea persoanelor responsabile de atacul asupra conductei.

Budanov: Europa începe să conștientizeze amploarea războiului hibrid al Rusiei

Kirilo Budanov, șeful Biroului Președintelui Ucrainei, a declarat că statele europene încep să conștientizeze amploarea amenințării reprezentate de războiul hibrid al Rusiei și a avertizat că Moscova își extinde acțiunile dincolo de statele baltice. Oficialul ucrainean a făcut declarațiile joi, în marja Conferinței de la Riga, într-un interviu acordat Euronews.

Potrivit acestuia, statele din Europa Centrală încep să observe tot mai clar manifestările operațiunilor hibride rusești. Budanov a subliniat că Ucraina este pregătită să-și ofere experiența militară acumulată în timpul războiului pentru a ajuta țările europene să contracareze acțiunile Rusiei.

Tiparul operațiunilor hibride: de la propagandă la sabotaj

Kirilo Budanov afirmă că Rusia urmează un tipar care începe cu „operațiuni speciale de informare și propagandă” și poate evolua către acțiuni mult mai grave. Printre acestea, oficialul ucrainean a enumerat incidente care vizează industria de apărare, aerodromurile și infrastructura feroviară.

Declarațiile vin într-un context în care mai multe state europene au semnalat presupuse acțiuni de destabilizare asociate Rusiei. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a afirmat recent că un incendiu izbucnit la o companie din industria de apărare ar putea avea legătură cu Rusia, deși ancheta privind incidentul este încă în desfășurare. Germania a atribuit oficial Moscovei un incident în care o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe un aeroport din Leipzig. La începutul lunii august, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a acuzat Rusia că desfășoară o serie de acțiuni de destabilizare, dezinformare, amenințări și sabotaj împotriva Europei.

Apelul Ucrainei către statele europene

Întrebat despre riscurile pentru statele baltice, Budanov a spus că Estonia și Letonia beneficiază de schimburi permanente de informații cu aliații și că amenințarea rusă rămâne una potențială. Fost șef al serviciului de informații militare al Ucrainei, Budanov le-a transmis europenilor să țină cont de experiența acumulată de țara sa în confruntarea cu Rusia.

„Nimeni în lume nu are experiența militară pe care o au Ucraina și Rusia”, a afirmat el în cadrul unei dezbateri. Oficialul ucrainean a precizat că Kievul este pregătit să împărtășească această experiență cu statele europene, astfel încât acestea să poată fi mai bine pregătite pentru eventualele amenințări.

„Dacă nu vreți să aveți de-a face cu Rusia, aveți de-a face cu noi”, a declarat Budanov la Conferința de la Riga, subliniind costurile uriașe pe care Ucraina le-a plătit în urma războiului. El a transmis, practic, un apel către statele europene să folosească lecțiile învățate de Ucraina pentru a evita pierderi similare în eventualitatea escaladării amenințărilor hibride.

Atacuri rusești în Zaporojie și Krivoi Rog: trei morți și trei răniți

Forțele rusești au lansat atacuri asupra orașelor ucrainene Zaporojie și Krivoi Rog, provocând moartea a trei persoane și rănirea altor trei, au anunțat autoritățile ucrainene.

În Zaporojie, o dronă rusească a lovit o casă dintr-o zonă rezidențială, distrugând clădirea și provocând incendii în zonă. Ivan Fedorov, copreședintele Consiliului Regional de Apărare din Zaporojie, a declarat pe Telegram că inițial existau informații potrivit cărora oameni ar putea fi blocați sub dărâmături.

Ulterior, Fedorov a anunțat că două persoane au fost scoase de sub dărâmături și examinate de medici. Una dintre persoanele rănite a decedat, iar bilanțul final al atacului asupra Zaporojie a ajuns la două victime: o femeie de 64 de ani și un bărbat de 37 de ani. O femeie de 59 de ani a fost rănită.

Într-un alt atac, forțele rusești au lovit o întreprindere industrială din Krivoi Rog, în regiunea Dnipropetrovsk. Oleksandr Hanzha, șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, a anunțat pe Telegram că o persoană a murit și alte două au fost rănite în urma atacului.