Norvegia testează un parapet care împrăștie sare pe șosea înainte de apariția poleiului

Un nou sistem antigheață integrat direct în parapetul autostrăzii va fi pus în funcțiune pe 12 noiembrie, odată cu deschiderea noului tronson al autostrăzii E6 dintre Kvithammar și Åsen, în regiunea Trøndelag din Norvegia. Instalația este amplasată pe porțiunea Kleiva, o zonă de circa 280 de metri între două tuneluri, unde furtunurile sunt montate direct în structura parapetului.

Potrivit lui Roar Dypvik, consultant operațional al companiei de drumuri Nye Veier, în Kleiva temperaturile sunt adesea mai scăzute decât pe restul traseului. Locul primește puțin soare, iar pe sub drum trece un pârâu, condiții care favorizează formarea gheții.

Senzori și comandă de la distanță

Sistemul se bazează pe senzori care urmăresc temperatura și „punctul de rouă”, un indicator care arată când umezeala din aer se poate transforma în condens sau brumă. Când apare riscul de polei, echipa de întreținere pornește instalația de la distanță, chiar și de pe telefon, printr-o aplicație. Parapetul pulverizează o soluție de apă și sare direct pe șosea, înainte ca drumul să devină alunecos.

Mașinile care trec prin zonă duc o parte din sare mai departe, ceea ce contribuie la reducerea cantității rămase pe carosabil.

Mai puțină sare, mai puțină coroziune

Sarea rămâne principala armă împotriva gheții, dar accelerează coroziunea mașinilor și ajunge în sol și în apele din apropiere. Tratând doar porțiunea cu adevărat expusă, consumul total de sare ar putea scădea. Nye Veier și-a propus să reducă cu 75% până în 2030 emisiile generate de întreținerea drumurilor, deși compania spune că e prea devreme pentru un calcul al câștigurilor.

Instalația din Kleiva rămâne un proiect-pilot pe durata unui sezon de iarnă. Dacă rezultatele sunt bune, sistemul ar putea fi montat și în alte puncte expuse la îngheț, precum curbe, poduri sau porțiuni umbrite. Rămân de evaluat costurile de instalare, întreținerea duzelor și fiabilitatea pe ger sever.

Parchetul European anchetează posibile fraude cu fonduri UE pe linia feroviară Madrid-Sevilla

Parchetul European (EPPO) a deschis o nouă investigație privind posibile fraude cu fonduri europene destinate modernizării liniei feroviare de mare viteză dintre Madrid și Sevilla, anunță instituția. Ancheta vizează lucrările la sistemele de siguranță și comunicații de pe traseul pe care, la sfârșitul lunii octombrie, s-a produs un accident feroviar tragic în apropierea localității Urda, din provincia Toledo.

Verificări la trei instituții spaniole

Procurorii europeni au anunțat vineri, 6 noiembrie, că desfășoară activități de investigare la trei instituții din Spania: Administratorul Infrastructurii Feroviare (ADIF), Agenția de Stat pentru Siguranță Feroviară (AESF) și Curtea de Conturi a Spaniei. Scopul anchetei este de a stabili dacă au existat fraude în legătură cu finanțările europene alocate renovării și modernizării sistemelor de siguranță, semnalizare și comunicații de pe această rută.

Autoritățile europene nu au precizat dacă există o legătură directă între presupusele nereguli financiare investigate și accidentul feroviar din 28 octombrie.

O anchetă deschisă din oficiu

Investigația este coordonată de biroul Parchetului European din Madrid și beneficiază de sprijinul Unității Centrale Operaționale (UCO) din cadrul Guardia Civil. Procurorii europeni au decis să deschidă dosarul din oficiu, fără ca instituția să indice existența unei sesizări externe care să fi declanșat procedurile.

EPPO a explicat că a confirmat în mod excepțional existența anchetei, având în vedere interesul public ridicat pentru acest caz, dar a precizat că, în această etapă, nu vor fi comunicate alte informații despre investigație.

A doua investigație privind aceeași linie feroviară

Noua anchetă nu este prima care vizează utilizarea banilor europeni pentru infrastructura feroviară de mare viteză dintre Madrid și Sevilla. Parchetul European a deschis un alt dosar în martie 2026, tot în legătură cu posibile fraude privind fondurile UE destinate întreținerii acestei linii.

Cele două investigații readuc în atenție modul în care sunt gestionate finanțările europene pentru infrastructura de transport, inclusiv cele destinate sistemelor esențiale pentru siguranța circulației.

Elevă de 9 ani din Taranto, lăsată fără masă la școală din cauza unei datorii de 12 euro

Un incident care a stârnit indignare în sudul Italiei a avut loc la Taranto, unde o elevă în vârstă de 9 ani nu a primit mâncare la școala cu program prelungit pe care o frecventa, din cauza unei datorii de 12 euro pe care ar avea-o tatăl ei.

Potrivit relatărilor, tatăl fetiței a fost sunat și informat că fiica sa nu a primit de mâncare din cauza sumei restante. Bărbatul și-a găsit copilul singur, în timp ce colegii ei stăteau cu farfuriile pline în față și mâncau.

Tatăl a declarat că nu avea cunoștință despre această datorie de 12 euro și a contactat un avocat pentru a clarifica situația.

Incidentul a provocat reacții puternice în spațiul public italian, ridicând întrebări despre modul în care școlile gestionează situațiile financiare ale familiilor și despre tratamentul aplicat copiilor în astfel de cazuri.

Premierul Belgiei rămâne în funcție după ce regele i-a refuzat demisia

Premierul belgian Bart De Wever rămâne în funcție după ce regele Philippe a refuzat să îi accepte demisia, în urma eșecului negocierilor privind bugetul, a anunțat Palatul Regal.

Decizia monarhului a venit după ce acesta a primit angajamente oficiale din partea liderilor celor cinci partide ale coaliției de guvernare că vor face concesii pentru a ajunge la un compromis. Anunțul a fost transmis printr-un comunicat al Palatului Regal, după o întâlnire între rege și Bart De Wever.

Negocierile bugetare au provocat criza politică

Criza politică a fost provocată de neînțelegerile privind bugetul Belgiei pentru 2027 și măsurile de austeritate prin care guvernul vrea să economisească aproximativ 10 miliarde de euro până în 2029.

De Wever, un politician conservator, conduce o coaliție formată din cinci partide cu orientări politice diferite, de la stânga la dreapta. Negocierile bugetare au ajuns într-un impas la sfârșitul săptămânii trecute, după ce partidele de dreapta și de centru-stânga nu au reușit să ajungă la un acord privind reformele fiscale. În consecință, De Wever și-a prezentat demisia luni.

Pe parcursul săptămânii, regele s-a întâlnit cu liderii partidelor pentru a încerca să depășească blocajul politic.

Angajamentele liderilor coaliției

„Toți și-au reafirmat hotărârea de a ajunge la un acord privind o traiectorie bugetară solidă pentru următorii trei ani”, a transmis Palatul Regal.

„Regele a subliniat necesitatea găsirii unui echilibru între menținerea coeziunii sociale și stimularea creșterii economice. Fiecare lider s-a angajat să respecte spiritul compromisului și să dea dovadă de responsabilitate pentru atingerea acestui obiectiv”, se arată în comunicat.

De Wever îl va informa pe regele Philippe despre progresele negocierilor pe 16 noiembrie, potrivit Palatului Regal.

Belgia, sub presiune pentru reducerea deficitului bugetar

Belgia trebuie să economisească miliarde de euro pentru a respecta regulile UE privind deficitul bugetar și datoria publică. În același timp, țara se confruntă cu presiuni pentru a majora considerabil cheltuielile pentru apărare în următorii ani, în conformitate cu planurile NATO.

Guvernul se confruntă și cu presiuni tot mai mari din partea populației și a sindicatelor, care au organizat proteste împotriva măsurilor de austeritate pregătite de autorități.

Comisia Europeană acuză TikTok că își atrage utilizatorii în „găuri de iepure” prin algoritmii de recomandare

Comisia Europeană a acuzat TikTok că încalcă regulile europene privind platformele online prin intermediul algoritmilor săi de recomandare, care îi pot atrage pe utilizatori în așa-numitele „găuri de iepure”. Fenomenul apare atunci când oamenii sunt conduși tot mai mult către un anumit tip de conținut, prin recomandări repetate, uneori chiar și atunci când materialele respective pot avea efecte negative asupra lor.

Concluziile preliminare au fost anunțate vineri și reprezintă prima dată când Comisia Europeană se concentrează asupra sistemelor de recomandare ale unei platforme de socializare, pe care le consideră o posibilă încălcare a Actului privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA). În baza acestei legislații, companiile pot primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală.

„Este prima dată când abordăm direct modelul sistemelor de recomandare bazate pe interacțiune (engagement)”, a declarat un oficial al Comisiei. Acesta este al cincilea caz în care Comisia Europeană acuză TikTok de încălcarea regulilor UE. Până acum, însă, platforma deținută de o companie chineză nu a primit nicio amendă din partea instituției europene.

În comunicatul publicat vineri, Comisia susține că TikTok nu a evaluat suficient riscul ca utilizatorii să fie atrași în aceste „găuri de iepure” printr-un flux continuu de videoclipuri personalizate. Printre materialele recomandate se pot afla inclusiv videoclipuri care abordează subiecte sensibile, precum sănătatea mintală sau imaginea corporală. Investigația s-a concentrat cel mai mult asupra efectelor asupra sănătății mintale, deoarece „probele erau cele mai solide” în această privință, a explicat un alt oficial european.

Algoritmul recomandă conținut similar chiar și atunci când acesta poate fi dăunător

Potrivit Comisiei Europene, cu cât utilizatorii interacționează mai mult cu un anumit tip de conținut, chiar dacă acesta poate fi dăunător, cu atât platforma le recomandă mai multe videoclipuri de acel fel. De asemenea, un aspect menționat de Comisie este că măsurile luate până acum de TikTok pentru a limita acest fenomen nu au fost eficiente.

Unul dintre oficialii Comisiei a explicat că platforma ar trebui să acorde mai multă importanță semnalelor „explicite” transmise de utilizatori, cum este butonul „nu mă interesează”, decât indicatorilor indirecți, precum timpul petrecut pe un videoclip sau numărul de aprecieri. Aceste date arată cât de mult interacționează utilizatorii cu materialele de pe platformă, fiind folosite de algoritm pentru a decide ce alte videoclipuri să le recomande.

Oficialul a mai spus și că soluțiile adoptate de TikTok pentru reducerea acestor riscuri trebuie să aibă efecte propriu-zise, iar măsurile din acest moment nu îndeplinesc acest criteriu. „Opțiunea «nu mă interesează» trebuie să aibă o semnificație reală, concretă; nu ar trebui să fie doar un detaliu nesemnificativ, după care sistemul revine la vechiul mod de funcționare a recomandărilor”, a declarat reprezentantul Comisiei.

Actul privind Serviciile Digitale prevede și posibilitatea ca utilizatorii să aleagă un flux de conținut care nu este personalizat în funcție de interesele și activitatea lor. Cu toate acestea, doar 0,2% dintre utilizatorii TikTok aleg această opțiune, potrivit unuia dintre oficialii europeni.

TikTok poate evita amenda dacă propune măsuri acceptate de Comisie

Momentan, compania poate analiza dovezile Comisiei Europene, își poate apăra modul de funcționare și poate propune soluții pentru problemele semnalate de autoritățile europene. Dacă planul de remediere va fi considerat acceptabil de autoritatea de reglementare, TikTok ar putea evita aplicarea unei amenzi.

Platforma a mai reușit să încheie o investigație desfășurată în baza Actului privind Serviciile Digitale. Ancheta aceea a vizat transparența publicității, iar TikTok a ajuns la un acord cu Comisia Europeană, acceptând să ia mai multe măsuri pentru corectarea problemelor.

Mark Rutte: Războiul din Ucraina se va încheia probabil printr-un compromis

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că războiul dintre Rusia și Ucraina nu se va încheia cu o victorie categorică pentru niciuna dintre părți, ci cel mai probabil printr-un acord negociat. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat unui post de televiziune olandez.

„Acest gen de războaie se încheie întotdeauna cu un acord de pace, care este adesea un fel de compromis”, a afirmat Rutte.

Șeful NATO a precizat că poartă discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în fiecare săptămână și a subliniat importanța ca președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin să aibă o „relație bună”.

Îngrijorări privind importurile de motorină rusească

Întrebat despre acordul dintre Trump și Putin privind importurile de motorină rusească, Rutte a declarat că înțelege „panica” aliaților europeni. „Înțeleg asta, și eu am ridicat o sprânceană”, a adăugat el.

În ceea ce privește relația dintre Statele Unite și Iran, secretarul general al NATO l-a lăudat pe Trump pentru eforturile de a împiedica Teheranul să construiască arme nucleare. „Nu toate riscurile au dispărut, dar capacitățile nucleare ale Iranului sunt mult slăbite”, a spus Rutte.

Europa trebuie să rămână vigilentă după încheierea războiului

În cadrul interviului, Rutte a atras atenția că Europa trebuie să rămână vigilentă în privința potențialului unei agresiuni rusești chiar și după terminarea războiului din Ucraina.

„Amenințarea rusă nu se manifestă direct la granița noastră în acest moment, deoarece mulți dintre acei soldați sunt ocupați în Ucraina. Dar dacă războiul se va termina, atunci imensa lor armată nu va rămâne acolo doar pentru a fi o armată imensă”, a mai declarat șeful NATO.