Ursula von der Leyen vizitează România și Bulgaria după atacurile cu drone din Marea Neagră

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România și Bulgaria, în contextul unei serii de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, care au amplificat tensiunile de securitate pe flancul estic al NATO.

Potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială, șefa Comisiei Europene va fi primită luni, 9 noiembrie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Întâlnirea este programată la ora 15:30 și face parte dintr-o vizită mai amplă pe care Ursula von der Leyen o efectuează în regiunea Mării Negre.

O rută maritimă considerată cea mai periculoasă din lume

Vizita survine după participarea președintei Comisiei Europene la summitul climatic COP din Turcia. Conform unor oficiali ai Comisiei Europene familiarizați cu planurile, citate de presa internațională, regiunea Mării Negre este în prezent descrisă drept „cea mai periculoasă rută maritimă din lume, cu cele mai multe victime”.

În luna octombrie, nouă nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar aproximativ 34 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți.

România a avertizat că atacurile fac parte din intensificarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce Bulgaria a evitat să acuze oficial Moscova, menționând în schimb că dronele provin din „direcția estică”.

Detalii de program încă necunoscute

Detaliile programului Ursulei von der Leyen sunt încă puține, iar unele cabinete ale comisarilor europeni nu au fost informate despre vizita planificată. De asemenea, nu este clar dacă președinta Comisiei Europene va fi însoțită de alți oficiali europeni, precum președintele Consiliului European, António Costa, sau șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Planurile vizitei apar în contextul în care aliații NATO intensifică misiunile de supraveghere deasupra Mării Negre, în urma atacurilor asupra navelor comerciale.

Ursula von der Leyen vizitează România și Bulgaria pe fondul tensiunilor din Marea Neagră

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România și Bulgaria, în contextul unei serii de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, care au amplificat tensiunile de securitate pe flancul estic al NATO. Potrivit unor oficiali ai Comisiei Europene familiarizați cu planurile, vizita ar urma să aibă loc după participarea șefei executivului european la summitul climatic COP din Turcia.

Conform agendei publicate de Administrația Prezidențială, Ursula von der Leyen va fi primită luni, 9 noiembrie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, începând cu ora 15:30. Întâlnirea face parte dintr-o vizită mai amplă pe care președinta Comisiei Europene o desfășoară în regiunea Mării Negre.

O rută maritimă periculoasă

Contextul vizitei este marcat de o serie de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României și Bulgariei. În luna octombrie, nouă nave comerciale au fost lovite, iar aproximativ 34 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți. Un oficial european a descris situația drept cea mai periculoasă rută maritimă din lume, cu cele mai multe victime.

România a avertizat că atacurile fac parte din intensificarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce Bulgaria a evitat să acuze oficial Moscova, menționând în schimb că dronele provin din „direcția estică”.

Detalii încă necunoscute despre program

Detaliile programului Ursulei von der Leyen sunt încă puține, iar unele cabinete ale comisarilor europeni nu au fost informate despre vizita planificată. De asemenea, nu este clar dacă președinta Comisiei Europene va fi însoțită de alți oficiali europeni, precum președintele Consiliului European, António Costa, sau șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Planurile vizitei apar în contextul în care aliații NATO intensifică misiunile de supraveghere deasupra Mării Negre, în urma atacurilor asupra navelor comerciale.

Zelenski: Ucraina nu a primit 16 miliarde de dolari din ajutorul american promis

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit suma de 16 miliarde de dolari din asistența americană stabilită prin acorduri și decizii anterioare. Liderul de la Kiev a făcut această precizare într-un interviu acordat postului ucrainean TSN.

Potrivit președintelui ucrainean, țara sa trebuie să continue să ceară sprijin militar suplimentar din partea Statelor Unite, chiar dacă aceste solicitări ar putea provoca nemulțumire la Washington. Zelenski a subliniat că Ucraina nu are altă opțiune decât să-și consolideze apărarea atât timp cât continuă războiul la scară largă declanșat de Rusia.

Adaptarea la noua configurație politică din SUA

Șeful statului ucrainean a arătat că Kievul trebuie să-și adapteze strategia de dialog cu Washingtonul, având în vedere schimbările din politica americană, și a insistat asupra importanței păstrării sprijinului bipartizan de care Ucraina beneficiază în SUA.

„Ucraina trebuie să se orienteze către o nouă infrastructură politică în SUA – și trebuie să o facă rapid. Trebuie să consolidăm sprijinul bipartizan de care beneficiem deja. Având în vedere modificarea raportului de forțe, trebuie să ne structurăm corect dialogul”, a declarat Zelenski.

Liderul de la Kiev a menționat că schimbările din mediul politic american ar putea ajuta, într-o oarecare măsură, la obținerea unui ajutor nou din partea Statelor Unite.

Cererea privind fondurile reținute

Zelenski le-a cerut oficialilor de la Kiev să ridice în discuțiile cu partenerii americani problema celor 16 miliarde de dolari care au fost convenite înainte, dar care nu au ajuns în Ucraina.

„Trebuie să semnalăm faptul că, din acordurile și deciziile anterioare, 16 miliarde au fost reținute și nu au fost oferite Ucrainei”, a spus acesta.

Președintele ucrainean a punctat că Ucraina este recunoscătoare pentru ajutorul primit până acum, considerând totuși că trebuie să insiste pentru a obține și fondurile promise.

„Suntem recunoscători pentru tot ceea ce am primit, dar Ucraina ar trebui, cel puțin, să lupte pentru a obține aceste fonduri”, a adăugat el.

„Ucraina trebuie să lupte, nimeni din SUA nu ar trebui să se simtă ofensat”, a afirmat liderul ucrainean.

El a mai precizat că unii lideri europeni i-au sfătuit pe oficialii ucraineni să nu-și ceară scuze atunci când solicită asistență militară.

„Casa Iorga” din Saranda ar putea reveni în proprietatea statului român

Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a anunțat că „Casa Iorga” din Saranda va reveni în proprietatea statului român, în urma unei întâlniri oficiale avute vineri, la București, cu omologul său albanez, Ferit Hoxha. Discuțiile dintre cei doi oficiali au inclus pe agendă situația acestei proprietăți.

„Împărtășim obiectivul comun de a readuce «Casa Iorga» din Saranda în proprietatea statului român, astfel încât să redevină cât mai curând simbolul prieteniei noastre”, a declarat șeful diplomației române într-o postare pe Facebook. El a precizat că discuțiile au fost excelente și că „am stabilit deja pașii următori pentru atingerea acestui obiectiv”.

Istoricul terenului și al clădirii

Terenul pe care a fost construită Casa Iorga din Saranda i-a fost dăruit lui Nicolae Iorga de către Regele Albaniei, Ahmed Zogu, în 1932. Ulterior, Iorga a donat statului român terenul de pe malul Mării Ionice, iar pe acel amplasament a fost ridicat Institutul Român din Albania. În 1992, casa a fost vândută unui privat.

O hotărâre judecătorească nerespectată de două decenii

Potrivit unei hotărâri judecătorești din Albania, proprietarul de drept al imobilului este statul român, însă, nici după 20 de ani, Casa Iorga nu a fost retrocedată. Și precedentul ministru de Externe, Oana Țoiu, promitea public, în luna mai, că statul român va reintra în posesia proprietății din Saranda, însă nu a reușit să își respecte promisiunea până la plecarea din Guvern.

Vineri, Dan Neculăescu a discutat față în față cu ministrul de Externe albanez pentru a demara toate procedurile necesare în acest sens.

Protestatarii au intrat pe șantierul unui centru de date Microsoft din apropierea Amsterdamului

Aproximativ 100 de protestatari au pătruns vineri pe șantierul unui centru de date al companiei Microsoft, situat în apropierea orașului Amsterdam, în timpul unei manifestații organizate împotriva construirii acestei facilități. Incidentul s-a produs la periferia capitalei Olandei, iar intrarea pe amplasament a fost observată de un martor, care a estimat numărul participanților la circa 100 de persoane.

Demonstrația a fost organizată pentru a contesta ridicarea centrului de date, o facilitate destinată infrastructurii digitale a companiei americane. Potrivit informațiilor disponibile, protestatarii au reușit să ajungă pe amplasamentul aflat în construcție în cursul acțiunii de vineri.

Datele existente nu precizează dacă în urma incidentului au existat persoane rănite, pagube materiale sau intervenții ale autorităților pentru evacuarea protestatarilor. De asemenea, nu sunt disponibile detalii suplimentare despre modul în care s-a desfășurat manifestația sau despre eventuale consecințe ale acesteia.

Construirea centrelor de date a devenit în ultima perioadă subiectul unor acțiuni de protest în mai multe state europene, iar facilitățile destinate infrastructurii digitale a marilor companii tehnologice atrag atenția atât asupra impactului asupra mediului, cât și asupra consumului de resurse. În cazul de față, informațiile disponibile se limitează la intrarea protestatarilor pe șantierul din apropierea Amsterdamului și la numărul aproximativ al participanților.

Putin ordonă preluarea controlului asupra activelor Japan Tobacco din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care participațiile Japan Tobacco International (JTI) în patru companii rusești trec în administrarea temporară a societății locale Promyshlennye Aktivy (Industrial Assets). Măsura afectează aproximativ 4.000 de angajați și operează o nouă escaladare a măsurilor Kremlinului împotriva companiilor din statele care susțin Ucraina.

Decizia vizează societățile JTI Donskoy Tabak, Petro, JTI Yelets și Kres Neva, care operează fabrici și unități de procesare în Sankt Petersburg, Rostov-pe-Don și în regiunile Lipetsk și Leningrad. JTI deține aproximativ 37% din piața locală a țigărilor, iar printre mărcile comercializate de companie se numără Winston, Camel, Sobranie, LD și Glamour, alături de mai multe branduri rusești.

Compania pierde controlul efectiv, deși își păstrează formal proprietatea

Deși Japan Tobacco își păstrează formal dreptul de proprietate, compania pierde controlul efectiv asupra operațiunilor sale din Rusia. Decretul nu precizează durata măsurii și nici motivele concrete pentru care aceasta a fost adoptată.

Impactul economic ar putea fi semnificativ pentru grupul japonez. Piața rusă a generat anul trecut aproximativ 25% din profitul operațional ajustat al companiei, deși a reprezentat numai circa 10% din veniturile totale. Japan Tobacco operează în Rusia din 1999 și a devenit liderul pieței locale în 2007, iar în 2018 și-a consolidat poziția prin achiziționarea producătorului rus Donskoy Tabak. În peste două decenii, investițiile grupului în Rusia au ajuns la aproximativ 4,6 miliarde de dolari.

Spre deosebire de numeroase companii occidentale, Japan Tobacco a decis să își continue activitatea în Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022, deși a suspendat investițiile noi în producție și marketing. Decizia a atras critici din partea Kievului, care a inclus compania pe lista sponsorilor internaționali ai războiului, invocând taxele plătite bugetului rus. După anunțarea măsurii, acțiunile Japan Tobacco au scăzut cu aproximativ 19% la Bursa din Tokyo, iar grupul a transmis că analizează situația și opțiunile disponibile, acordând prioritate angajaților și celorlalte părți afectate.

Tokyo cere Moscovei să revoce decretul

Guvernul japonez a reacționat vineri, 6 noiembrie, solicitând Moscovei să revoce decretul. Ministrul japonez al Economiei, Comerțului și Industriei, Ryosei Akazawa, a declarat că Tokyo a cerut în repetate rânduri autorităților ruse să protejeze interesele legitime ale companiilor și cetățenilor japonezi. Statul japonez este cel mai mare acționar al Japan Tobacco, prin Ministerul Finanțelor, care deține aproximativ 37,55% din capitalul companiei.

Decizia Kremlinului vine într-un moment de deteriorare accelerată a relațiilor dintre Rusia și Japonia. Tokyo s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei după invadarea Ucrainei, iar cele două țări continuă să dispute suveranitatea asupra unor insule din arhipelagul Kurile. Tensiunile au crescut și după vizita efectuată de Putin în august pe insula Etorofu, revendicată de Japonia, precum și după reținerea, în octombrie, a unui jurnalist japonez acuzat de spionaj de autoritățile ruse.

Un mecanism aplicat tot mai des companiilor străine

Japan Tobacco este cea mai recentă companie internațională care pierde controlul asupra operațiunilor sale rusești în urma unor decizii ale Kremlinului. În ultimele luni, autoritățile de la Moscova au plasat sub administrare temporară active aparținând unor grupuri internaționale precum Nestlé, Auchan și Metro.

Mecanismul utilizat de Rusia a fost introdus în aprilie 2023 și permite transferarea administrării unor active străine către entități rusești, fără acordul proprietarilor. Kremlinul justifică aceste măsuri drept reacții la sancțiunile occidentale și la înghețarea activelor rusești în străinătate.

Poliția daneză investighează noi amenințări la adresa traficului aerian pe aeroportul din Copenhaga

Poliția daneză a anunțat vineri că investighează noi amenințări care vizează traficul aerian de pe aeroportul din Copenhaga, după o serie de alerte cu bombă ce au perturbat zborurile din mai multe țări europene în ultimele zile. Autoritățile au precizat că au o prezență vizibilă în aeroport, însă evaluarea inițială indică faptul că pasagerii nu se află în pericol.

„Suntem din nou astăzi pe aeroportul din Copenhaga, în legătură cu amenințări îndreptate împotriva traficului aerian”, au transmis polițiștii danezi într-un comunicat. Reprezentanții forțelor de ordine au menționat că investighează incidentul și că au mobilizat personal în aeroport pentru gestionarea situației.

Două aeronave verificate joi pe aeroportul din capitala Danemarcei

Amenințările au vizat și două aeronave care au ajuns joi pe aeroportul din Copenhaga. Poliția din capitala daneză și specialiștii în dezamorsarea bombelor din cadrul Forțelor Armate daneze au intervenit pentru verificarea acestora. Ambele avioane au fost inspectate, însă autoritățile nu au descoperit obiecte suspecte, potrivit informațiilor transmise de poliție agenției daneze de presă Ritzau. Poliția a precizat că evaluarea sa este că nu a existat niciun pericol pentru pasageri sau pentru celelalte persoane aflate în aeroport.

Val de amenințări cu bombă în mai multe țări europene

Incidentele din Danemarca fac parte dintr-un val de amenințări cu bombă care a vizat zboruri comerciale în Europa începând de luni. Alertele au provocat devieri de aeronave, aterizări de urgență, verificări de securitate și mobilizarea avioanelor militare. Potrivit agenției France Presse, aproximativ 20 de zboruri comerciale au fost vizate joi de alerte cu bombă, în a treia zi consecutivă de incidente de acest fel.

Trei aeronave au fost redirecționate, iar avioane militare din Italia, Franța și Bulgaria au fost mobilizate pentru escortarea unor curse comerciale. Printre zborurile afectate s-au numărat curse operate de Ryanair, Wizz Air, Aer Lingus, LOT Polish Airlines și Air Serbia. O aeronavă Aer Lingus care zbura de la Dublin spre Roma a fost redirecționată către o bază militară franceză, unde pasagerii și membrii echipajului au fost evacuați în siguranță.

Până în prezent, verificările efectuate în urma alertelor nu au dus la descoperirea unor dispozitive explozive. Autoritățile europene nu au stabilit dacă incidentele au o legătură între ele și nici cine se află în spatele amenințărilor.