Experții suedezi avertizează: Rusia vizează alegerile din Germania și Franța prin campanii de dezinformare

Rusia își îndreaptă atenția spre două dintre cele mai mari democrații europene, Germania și Franța, încercând să le influențeze procesele electorale prin intermediul unor campanii de dezinformare desfășurate pe rețelele de socializare. Avertismentul vine din partea experților suedezi, care au identificat cele două state ca fiind priorități majore pentru operațiunile de influență ale Moscovei.

Magnus Hjort, directorul general al Agenției Suedeze pentru Apărare Psihologică, a declarat că Moscova utilizează rețele de boți și conținut fabricat pentru a accentua diviziunile politice existente și pentru a slăbi sprijinul public pentru Ucraina. Potrivit acestuia, Rusia percepe alegerile din marile democrații europene drept oportunități de a amplifica polarizarea și de a submina încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Germania, vizată de valuri de informații false în context electoral

Germania se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a activităților ilegale din mediul online, atribuite Rusiei. În ultima perioadă au apărut numeroase informații false, inclusiv postări și videoclipuri care acuză în mod fals candidații de corupție și de infracțiuni cu caracter sexual.

Alegătorii din Berlin și din landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală sunt așteptați la urne pe 20 septembrie. Conform sondajelor, partidul de extremă-dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) ar putea obține rezultate semnificative. Formațiunea pledează pentru renunțarea la sancțiunile împotriva Rusiei și la ajutorul acordat Ucrainei.

Franța anchetează operațiuni de dezinformare îndreptate împotriva candidaților

Și Franța se confruntă cu amenințări similare, autoritățile deschizând anchete privind campanii de dezinformare îndreptate împotriva candidaților la alegerile prezidențiale din 2027. Candidații sunt atacați prin intermediul unor videoclipuri false care le afectează imaginea publică.

Marine Le Pen, lidera partidului „Reuniunea Națională” (Rassemblement National), conduce în sondajele de opinie înaintea scrutinului prezidențial. Formațiunea sa a fost criticată în trecut din cauza simpatiei manifestate față de Moscova.

Scopul campaniilor: reducerea sprijinului european pentru Ucraina

Unul dintre obiectivele principale ale Rusiei, potrivit lui Magnus Hjort, este reducerea sprijinului european pentru continuarea asistenței financiare și militare acordate Ucrainei. Campania de influență urmărește să convingă alegătorii din statele europene prin propagarea unor afirmații false despre corupția din Ucraina și despre presupuse abuzuri.

Experții suedezi fac apel la marile companii de tehnologie să acționeze mai ferm împotriva rețelelor coordonate de boți. Aceștia subliniază că respectivele conturi se comportă precum utilizatorii obișnuiți, postând mesaje neutre, până în momentul în care sunt activate pentru a răspândi informații false.

Kaja Kallas propune interzicerea comerțului UE cu așezările israeliene din Cisiordania

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, consideră că Uniunea Europeană ar trebui să interzică la nivel comunitar comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania, calificând o astfel de măsură drept o „poziție de principiu”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Irish Times și publicat vineri.

Kallas a făcut o paralelă între așezările israeliene și situația din Crimeea, ocupată de Rusia. „Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat ea.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Reacția Israelului: declarații „extrem de regretabile”

Misiunea Israelului pe lângă Uniunea Europeană și NATO a calificat declarațiile drept „extrem de regretabile”. „Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a transmis misiunea israeliană.

Disensiuni în interiorul UE privind sancțiunile

Kallas susține de mai mult timp eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel. Subiectul a devenit un punct de dispută între Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite față de sancțiunile împotriva Israelului.

Până în prezent, poziția fermă a Kajei Kallas nu a determinat Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri supuse la vot de statele membre.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a anunțat că se va opune oricăror noi sancțiuni, ceea ce a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene. „Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.

Germania: șapte persoane acuzate de legături cu Hamas și de pregătirea unor atacuri

Procurorii federali germani au anunțat vineri că au formulat acuzații împotriva a șapte persoane suspectate de apartenență la Hamas, cărora li se reproșează că au procurat arme în vederea pregătirii unor atacuri asupra unor obiective israeliene sau evreiești din Germania sau Austria.

Potrivit anchetatorilor, suspecții au fost arestați atât în Germania, cât și în străinătate, în ultimele luni, iar aceștia puneau deja la cale un plan de atac. Cei șapte sunt acuzați că au acționat la ordinul unor figuri de rang înalt din cadrul Hamas.

Anchetatorii susțin că suspecții au procurat o pușcă complet automată, 13 pistoale și peste 700 de cartușe, destinate unui atac îndreptat împotriva reprezentanților Israelului, a evreilor sau a persoanelor considerate pro-Israel. Planul devenise concret până în vara anului trecut și urma să fie pus în aplicare odată cu împlinirea a doi ani de la atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Forțele de securitate germane au avertizat în repetate rânduri că, de la atacurile conduse de Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, diverse grupări militante au îndemnat la violență împotriva evreilor din Germania. Serviciile de informații interne germane au afirmat că dejucarea complotului arată că Hamas sau persoane afiliate încearcă să înființeze rețele logistice clandestine în Germania pentru procurarea de arme și planificarea atacurilor.

Toți cei șapte suspecți se află în arest preventiv.

Comisia Europeană aprobă 6,1 miliarde de euro pentru apărarea aeriană a Ucrainei

Comisia Europeană a aprobat vineri o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru ca Ucraina să achiziționeze produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că prin această finanțare Ucraina va putea achiziționa inclusiv echipamente Patriot.

„Astăzi am aprobat 6,1 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze diverse produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic. Prin această aprobare, Ucraina poate acum să achiziționeze și echipamentele Patriot de care are nevoie pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian împotriva atacurilor nediscriminatorii ale Rusiei. Împreună cu statele noastre membre și cu NATO, vom continua să sprijinim Ucraina, consolidând în același timp propria capacitate de apărare a Europei”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, fondurile vor fi folosite pentru achiziția de produse de apărare atât de la companii din Uniunea Europeană, cât și din Ucraina.

În urma acordului la care au ajuns luni statele membre ale UE, decizia permite Ucrainei să cumpere și rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Finanțarea face parte din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro, în timp ce pachetul include cinci derogări de la condițiile standard de eligibilitate. Trei dintre aceste derogări vizează drone și componente fabricate în Ucraina care depășesc pragurile de cost, iar două se referă la echipamente fabricate în SUA, precum rachetele PAC-3.

28,3 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei în 2026

Împrumutul de sprijin pentru Ucraina include 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare, pentru perioada 2026-2027.

Pentru că a fost admisă aprobarea, suma de 28,3 miliarde de euro destinată sprijinului pentru apărarea Ucrainei în 2026 a fost alocată integral. Au fost stabilite achizițiile de echipamente, furnizorii selectați, cantitățile și termenele de implementare.

Comisia Europeană spune că avantajul militar al Ucrainei depinde de disponibilitatea rapidă a produselor de apărare. Accelerarea livrărilor din partea UE rămâne un scop principal în vederea protejării Ucrainei.

Comisia a virat deja 8,35 miliarde de euro sub formă de finanțare pentru apărare către Ucraina în acest an, iar alte fonduri urmează să fie acordate în perioada următoare.

AfD depune plângere penală împotriva cancelarului Friedrich Merz pentru declarațiile despre „epurare etnică”

Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a anunțat că a depus o plângere pentru calomnie împotriva cancelarului german Friedrich Merz, după ce acesta a declarat că formațiunea promovează politici anti-imigrație care ar echivala cu „epurarea etnică”.

Declarațiile cancelarului au fost făcute miercuri, în cadrul unei dezbateri din Bundestag. „Persoanele cu un parcurs migratoriu lucrează în meserii calificate. Dacă ceea ce se preconizează aici, anume «remigrarea», ar deveni realitate, acest lucru nu ar fi altceva decât un sinonim pentru epurarea etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, a afirmat Merz.

În replică, AfD a susținut că Merz a depășit „o linie roșie” în discursul său. Stephan Brandner, membru de rang înalt al AfD în Bundestag, a declarat într-un comunicat că declarațiile cancelarului sunt „nefondate și revoltătoare”, „complet inacceptabile” și „pasibile de urmărire penală”.

„Insinuarea că grupul parlamentar AfD – care se bazează ferm pe Legea fundamentală – ar fi angajat în epurarea etnică, adică, în ultimă instanță, în expulzări și crime, este atât de clară încât justiția trebuie să ia măsuri în acest sens”, a spus Brandner.

Conceptul de „remigrare” promovat de AfD

„Remigrarea” este un concept de extremă dreapta folosit de AfD pentru a se referi la întoarcerea sau deportarea migranților care, în opinia partidului, nu au dreptul să rămână în Germania. Acest lucru poate varia de la deportarea persoanelor fără statut legal până la expulzarea în masă a imigranților și a descendenților acestora.

AfD a dedicat un capitol întreg „imigrației și remigrării” în programul său electoral pentru alegerile din Saxonia-Anhalt, unde partidul a obținut 43,8% din voturi, mai mult decât dublu față de rezultatul obținut în 2021.

Lukașenko anunță pregătiri de război în Belarus și nu exclude mobilizarea

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat că țara sa se pregătește pentru război, pentru a evita un astfel de scenariu, transmite Nexta. Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu liderii armatei belaruse, cărora le-a spus că forțele armate trebuie să fie pregătite pentru orice scenariu, inclusiv pentru cel în care țara este implicată într-un conflict.

„Belarus se pregătește pentru război, pentru a evita un astfel de scenariu”, a spus Lukașenko. Președintele belarus nu a exclus nici varianta mobilizării. „Armata trebuie revitalizată, a sosit momentul. Toată armata. Îi vom verifica pe toți. Chiar și până la mobilizare”, a declarat liderul de la Minsk. Potrivit acestuia, verificarea va acoperi întregul sistem de apărare al țării.

Alianta strategică dintre Belarus și Rusia

Belarus și Rusia au o alianță strategică. Cele două țări au semnat un tratat pentru crearea unei Uniuni Statale în anul 1999. În noiembrie 2021, liderii Lukașenko și Vladimir Putin au semnat 28 de programe economice comune în domenii precum apărarea, taxele și securitatea. Cetățenii celor două state pot călători, munci și studia în ambele țări fără controale majore la graniță.

Un punct de cotitură a fost anul 2020, când Alexander Lukașenko a fost acuzat că a falsificat rezultatul alegerilor. Proteste de amploare au avut loc în Belarus, iar răspunsul conducerii țării a fost să reprime manifestațiile și opoziția. Din cauza sancțiunilor occidentale, Belarus a devenit dependentă de sprijinul financiar, politic și militar oferit de Rusia lui Vladimir Putin.

Cele două țări și-au aprofundat legăturile după izbucnirea războiului din Ucraina. Din 2022, Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său ca bază pentru atacuri și echipamente militare. În plus, Rusia a plasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus, transformând țara într-o avangardă militară în fața NATO.

AIE: Criza din Orientul Mijlociu accentuează presiunile pe piața petrolului

Oferta și cererea globală de petrol ar urma să scadă în acest an mai mult decât se estima anterior, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE). Oferta mondială de petrol este estimată acum să scadă în 2026 cu 5,7 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 6%, potrivit raportului lunar al AIE. Anterior, agenția estima un declin de aproximativ 4%.

Creșterea numărului de atacuri asupra petrolierelor de pe rutele maritime din Orientul Mijlociu a împins în această săptămână prețul petrolului spre 110 dolari pe baril, pentru prima dată din luna mai. Produsele petroliere rafinate s-au scumpit și mai puternic, iar motorina a atins niveluri record, în condițiile în care conflictele din Orientul Mijlociu și războiul dintre Rusia și Ucraina afectează rafinăriile.

Deși cererea scade din cauza prețurilor ridicate ale carburanților, oferta se reduce și mai rapid, ceea ce duce la diminuarea stocurilor într-un ritm record. Stocurile globale s-au redus în august într-un ritm echivalent cu 3,1 milioane de barili pe zi și au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2023, potrivit AIE.

„Stocurile au jucat până acum un rol crucial în echilibrarea pieței”, a transmis AIE. „În condițiile în care rezervele se reduc, iar sistemul global de rafinare funcționează aproape de limită, nevoia unor progrese pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu, precum și a războiului dintre Rusia și Ucraina, aflat acum în al cincilea an, este mai mare ca oricând pentru a evita o tensionare suplimentară a pieței”, a subliniat Agenția Internațională pentru Energie.

Producția Arabiei Saudite, la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

Atacurile asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită și blocada impusă de Statele Unite Iranului au redus producția de petrol a OPEC+. Producția grupului a scăzut în august cu 1,8 milioane de barili pe zi, la 38,8 milioane de barili pe zi, potrivit AIE.

Producția de țiței a Arabiei Saudite a scăzut în august cu 2,3 milioane de barili pe zi, la 6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimele peste trei decenii. Scăderea a fost provocată de atacurile care au afectat instalațiile petroliere și rutele maritime.

Grupări asociate rebelilor Houthi au atacat nave care tranzitau strâmtoarea Bab el-Mandeb, rafinăria Jazan și transporturile maritime din apropierea orașului Yanbu. Rebelii Houthi, susținuți de Iran, au preluat joi controlul asupra portului yemenit Mocha, ceea ce reprezintă o nouă amenințare pentru traficul maritim din Marea Roșie.

Comisia Europeană avansează propunerea pentru acordul comercial cu India

Comisia Europeană a înaintat Consiliului Uniunii Europene propunerile pentru semnarea și încheierea Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și India. Dacă va fi aprobat și va intra în vigoare, acordul va deveni cel mai mare acord comercial încheiat vreodată atât de UE, cât și de India.

Executivul comunitar solicită Consiliului autorizarea semnării și încheierii acordului, considerat un pas important pentru consolidarea relațiilor economice dintre cele două părți și pentru facilitarea accesului companiilor europene pe piața indiană.

Eliminarea tarifelor pentru 96% din exporturile UE

Acordul de liber schimb urmărește să îmbunătățească accesul pe piață, să reducă tarifele și să elimine barierele inutile din calea comerțului, oferind totodată reguli mai previzibile pentru schimburile comerciale și investițiile dintre UE și India.

În prezent, Uniunea Europeană și India derulează schimburi de bunuri și servicii în valoare de peste 180 de miliarde de euro anual, un comerț care susține aproape 800.000 de locuri de muncă în UE.

Potrivit Comisiei Europene, acordul va elimina sau reduce tarifele pentru 96% din exporturile de bunuri ale UE către India. Reducerile tarifare sunt estimate să genereze economii de aproximativ 4 miliarde de euro pe an la taxele vamale plătite pentru produsele europene.

Beneficii pentru companii și consumatori

Bruxelles-ul estimează că măsurile vor facilita accesul întreprinderilor europene pe piața indiană și vor contribui la crearea unor condiții de concurență mai echitabile. În același timp, consumatorii ar urma să beneficieze de o ofertă mai diversificată și de prețuri mai competitive.

Propunerea Comisiei reprezintă un pas esențial pentru ca beneficiile acordului să poată fi accesibile întreprinderilor și consumatorilor cât mai rapid. Demersul se înscrie în procedura accelerată stabilită la începutul anului de comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, cu scopul de a grăbi punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb.

Context geopolitic și pașii următori

Comisia consideră că accelerarea acestor acorduri este deosebit de importantă într-un context marcat de incertitudine geopolitică și de presiuni tot mai mari asupra sistemului comercial mondial. Acordul UE-India face parte din strategia Uniunii Europene de consolidare a relațiilor economice cu parteneri-cheie din regiunea indo-pacifică.

Pentru finalizarea procesului, Consiliul UE trebuie să aprobe semnarea acordurilor, care necesită ulterior aprobarea Parlamentului European. În paralel, autoritățile indiene urmează propriile proceduri interne de ratificare. Intrarea efectivă în vigoare a acordului va depinde de parcurgerea tuturor etapelor de aprobare de către cele două părți.

Operațiune internațională împotriva unei rețele de falsificatori de euro, asociată Camorra

O rețea criminală suspectată de legături cu organizația mafiotă italiană Camorra și de producerea și distribuirea la scară largă de bancnote euro falsificate a fost vizată de o operațiune desfășurată simultan în Germania, Italia și Spania, cu sprijinul Europol.

În cadrul acțiunii au fost puse în executare șase mandate de arestare și au fost efectuate percheziții la 16 imobile rezidențiale și comerciale din Stuttgart și districtul Rems-Murr, Napoli și Gran Canaria.

Arme, bani falși și dispozitive confiscate

În Germania, anchetatorii au descoperit și ridicat două pistoale deținute ilegal, împreună cu muniție, precum și bancnote euro falsificate de origine italiană, despre care se crede că sunt legate de așa-numitul „Napoli Group”. De asemenea, au fost confiscate 16 telefoane mobile și dispozitive de stocare a datelor.

Perchezițiile desfășurate în cele trei țări au dus la confiscarea unor arme, droguri, bani falși, telefoane mobile și alte dispozitive care ar putea conține probe relevante pentru anchetă.

Ancheta a început în 2021, în Germania

Ancheta a debutat în noiembrie 2021, după arestarea în landul Baden-Württemberg a unui cetățean italian în vârstă de 47 de ani, în baza unui mandat internațional emis de autoritățile italiene.

Bărbatul era suspectat de apartenență la Camorra și de implicare în activități de falsificare de bani, spălare de bani și trafic de droguri. El a fost extrădat în Italia în 2022 și ulterior eliberat, însă ar fi continuat să păstreze legătura cu alți suspecți. Printre aceștia s-ar fi aflat persoane care administrau restaurante în Stuttgart și care sunt suspectate că ar fi facilitat activitățile comerciale ilegale ale rețelei.

Anchetatorii au identificat în total cinci suspecți italieni și un cetățean turc.

Bancnote false de înaltă calitate, distribuite în Germania și Spania

Gruparea este acuzată că producea și furniza bancnote euro falsificate de înaltă calitate unor organizații criminale din Germania și Spania, pentru distribuirea ulterioară. Potrivit anchetatorilor, în acest mod ar fi fost puse în circulație câteva sute de mii de bancnote falsificate.

Cinci suspecți în arest preventiv

În urma operațiunii, toate cele șase mandate de arestare au fost puse în aplicare. Cinci dintre suspecți se află în arest preventiv, în timp ce al șaselea a fost eliberat, fiind plasat sub controlul unor măsuri judiciare.

Rolul Europol și coordonarea internațională

Europol a trimis doi experți la Napoli și Stuttgart pentru a oferi sprijin tehnic anchetatorilor, pentru verificarea informațiilor operative în bazele de date ale agenției și în sistemele Băncii Centrale Europene, precum și pentru realizarea unor analize financiare.

Investigația a beneficiat și de sprijinul rețelei @ON, finanțată de Uniunea Europeană și coordonată de Direcția de Investigații Antimafia din Italia.

Operațiunea a fost coordonată de Oficiul de Investigații Criminale al landului Baden-Württemberg și Parchetul din Stuttgart, în colaborare cu autoritățile italiene și spaniole. În anchetă au participat, din Germania, Oficiul de Investigații Criminale din Baden-Württemberg și Parchetul din Stuttgart, din Italia, unitatea Carabinierilor pentru combaterea falsificării monetare și Parchetul din Napoli, iar din Spania, Poliția Națională.