Argentina recrutează masiv în serviciile de informații, în ciuda austerității bugetare

Guvernul Argentinei a lansat o campanie publică de recrutare pentru serviciile sale de informații, argumentând că lumea „se schimbă și este tulburată”. Anunțul vine în contextul în care, în ultimii trei ani, sub președinția lui Javier Milei, au fost eliminate aproximativ 80.000 de locuri de muncă din sectorul public, în numele austerității bugetare.

Săptămâna aceasta au apărut la Buenos Aires afișe cu sloganul „Îi căutăm pe cei mai buni”. Unele dintre ele înfățișează un bărbat îmbrăcat într-o togă romană albă, cu capul împodobit cu lauri, pe fundalul drapelului argentinian, în timp ce altele arată un tânăr și o tânără în fața unui perete cu ecrane și un computer.

Serviciul de Informații al Statului (SIDE) a anunțat pe platforma X că, pentru prima dată în istorie, lansează un concurs public pentru aderarea la Corpul Național de Informații. Potrivit instituției, măsura face parte din procesul de transparență și profesionalizare a sistemului național de informații.

Purtătorul de cuvânt al președinției a explicat, în cadrul briefingului său săptămânal, că „trăim într-un context internațional schimbător și tulburat” și că „lumea este în război”. El a afirmat că competiția dintre marile puteri pentru aprovizionarea cu energie, minerale, alimente, apă și tehnologie plasează Argentina în centrul tablei de șah geopolitice și că următorul deceniu va defini locul țării în această rivalitate. „Națiunile capabile să se apere își vor scrie propriul destin; cele care nu o vor face le vor permite altora să-l scrie pentru ele”, a declarat el.

Concurs deschis absolvenților de liceu

Concursul, deschis pentru înscrieri până la sfârșitul lunii noiembrie, se adresează cetățenilor argentinieni cu diplomă de liceu. Candidații trebuie să treacă printr-un examen de cunoștințe generale, precum și prin evaluări de securitate, fizice și psihologice, în vederea admiterii la Școala Națională de Informații. „Doar cei mai buni vor ajunge la final”, a comentat purtătorul de cuvânt, care nu a precizat câte posturi sunt disponibile.

Buget de peste zece ori mai mare pentru SIDE

După două creșteri bugetare în acest an, Serviciul de Informații al Statului va avea un buget de aproximativ 176 de miliarde de pesos, echivalentul a circa 112 milioane de dolari, până la sfârșitul anului 2026. Suma este de peste zece ori mai mare decât cea de care dispunea acum trei ani, sub fosta sa denumire, Agenția Federală de Informații (AFI).

Majorarea bugetară survine în paralel cu reducerea cheltuielilor publice: aproximativ 80.000 de locuri de muncă din sectorul public au fost eliminate în ultimii trei ani sub președinția ultraliberalului Javier Milei, care a lansat la mijlocul lunii octombrie și un nou plan de plecare voluntară ce ar putea afecta 20.000 de angajați ai statului.

Un fost oficial britanic avertizează diplomații să nu mizeze totul pe democrați după alegerile din SUA

După alegerile intermediare din Statele Unite, în care Partidul Republican, formațiunea asociată cu Donald Trump, a suferit o înfrângere, efectele se resimt și la nivel diplomatic. Ed Roman, fost director de comunicare al Ambasadei Marii Britanii la Washington, le recomandă diplomaților să evite să dea impresia că ar paria totul pe democrații câștigători.

Roman a lucrat timp de cinci ani în echipa de comunicare a ambasadei britanice de la Washington și a activat atât în timpul administrației Biden, cât și în al doilea mandat al lui Trump. Potrivit acestuia, primul sfat pentru diplomați este să nu întârzie în stabilirea relațiilor cu noii aleși.

„Dacă te apuci de asta abia acum, e cam târziu”, a declarat Roman, referindu-se la eforturile de a stabili contacte cu democrații cheie care au reușit să intre atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților în această săptămână. El subliniază că există o concurență la nivel mondial pentru stabilirea primelor legături.

„Concurenții francezi, concurenții germani, concurenții coreeni, fiecare ambasadă încearcă să-și construiască o rețea care să le ofere un anumit nivel de acces”, a declarat Roman. Potrivit acestuia, diplomația fiecărei țări ar trebui să fie prezentă în punctele cheie ale Americii. „Politica adevărată în America se desfășoară în America, în statele federale, în circumscripțiile electorale. Cunoașterea din timp a acestor candidați la Senat este întotdeauna esența jocului”, a concluzionat el.

Relații cu cât mai multe persoane, nu doar cu favoritul

Cel de-al doilea sfat al lui Ed Roman este să nu pariezi pe o singură variantă. El avertizează că următorul președinte ar putea să nu fie la fel de evident precum Trump din punct de vedere al influenței în partid. De aceea, relațiile trebuie construite cu cât mai multe persoane, inclusiv cu candidați la președinție, la Casa Albă sau din echipa de securitate națională.

„Da, încerci să identifici favoritul, dar încerci, de asemenea, să îi cunoști pe cei din jurul său. Și, foarte adesea, aceștia sunt oamenii care îți sunt de folos în calitate de ambasadă”, mai precizează el.

Fostul director de comunicare spune că ambasadele trebuie să fie pregătite și să-și apere dreptul de a colabora cu politicienii din opoziție. „Este esențial să procedezi cu discreție, concentrându-te pe aspectul interpersonal, mai degrabă decât pe ecoul mediatic pe care l-ai putea obține la întoarcerea la Londra”, mai sfătuiește acesta.

Belgia: lege controversată privind accesul poliției în locuințele migranților fără acte

Parlamentul Belgiei a adoptat vineri dimineață, în jurul orei 05:00, după o dezbatere care a durat întreaga noapte, o lege care permite poliției să intre în locuințele unor migranți fără acte care au primit ordin să părăsească țara, dar au refuzat să se conformeze. Măsura se aplică persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de azil și care sunt considerate o amenințare pentru securitatea publică.

Conform noilor prevederi, autoritățile vor putea solicita accesul în locuințele persoanelor care au primit o decizie prin care sunt obligate să părăsească Belgia, nu au respectat această măsură și sunt considerate un pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională. Fiecare intervenție va avea nevoie de aprobarea unui judecător de instrucție și va fi realizată în prezența reprezentanților serviciilor de imigrare.

O politică guvernamentală de înăsprire a migrației

Legea face parte din politica guvernului condus de premierul Bart De Wever, care urmărește limitarea migrației și creșterea numărului de expulzări ale persoanelor cărora li s-a refuzat dreptul de ședere. Proiectul a fost susținut de coaliția de guvernare de centru-dreapta și promovat de ministrul pentru Azil și Migrație, Anneleen Van Bossuyt, și de ministrul Justiției, Annelies Verlinden. Executivul belgian susține că legislația este necesară pentru aplicarea efectivă a ordinelor de expulzare în cazul persoanelor considerate periculoase pentru siguranța publică sau securitatea națională.

Proteste și critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului

Adoptarea legislației a fost precedată de proteste în mai multe orașe belgiene. Miercuri seara, aproximativ 3.000 de persoane au format un lanț uman în jurul Palatului de Justiție din Bruxelles pentru a se opune proiectului, iar potrivit presei belgiene, peste 50 de alte manifestații și acțiuni de protest au fost organizate în diferite localități din țară.

Amnesty International le-a cerut parlamentarilor să respingă proiectul, avertizând că noile prevederi ar putea afecta inclusiv persoanele care oferă adăpost migranților fără drept de ședere. Organizațiile pentru drepturile omului consideră că posibilitatea ca poliția să intre în locuințe în scopul aplicării măsurilor de expulzare reprezintă o ingerință în viața privată și familială, iar criticile vizează inclusiv situațiile în care persoanele căutate locuiesc la rude, prieteni sau alte persoane care le oferă adăpost.

Obiecții din partea magistraților

Avocații și reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului au contestat măsura, susținând că noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu este definită suficient de clar și că mecanismele de contestare a deciziilor nu oferă garanții adecvate persoanelor vizate. Au existat obiecții și din partea unor magistrați, care au pus sub semnul întrebării atribuțiile judecătorului de instrucție în cadrul unei proceduri administrative de expulzare, diferită de o anchetă penală.

Guvernul belgian susține însă că măsura este necesară pentru aplicarea deciziilor de îndepărtare de pe teritoriul țării și că autorizarea judecătorească reprezintă o garanție împotriva intervențiilor arbitrare. Noua legislație face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri prin care coaliția premierului Bart De Wever urmărește înăsprirea politicii migratorii și creșterea numărului de persoane expulzate din Belgia.

Președintele Lituaniei: Putin va continua să testeze limitele NATO

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, nu consideră că un atac convențional al Rusiei asupra teritoriului NATO este probabil în acest moment, dar se așteaptă ca provocările liderului rus Vladimir Putin să continue. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației germane Die Welt.

„Nu cred că Rusia este pregătită în prezent pentru operațiuni militare de amploare. Resursele Rusiei sunt concentrate pe câmpul de luptă din Ucraina, iar Rusia nu reușește să obțină succese acolo”, a afirmat Nauseda. „Însă Putin ne pune la încercare și se apropie tot mai mult de Articolul 5, angajamentul NATO privind apărarea colectivă”, a adăugat el.

Atacuri hibride pentru a testa reacția Alianței

Potrivit președintelui lituanian, rușii vor să observe cum reacționează Alianța la așa-numitele atacuri hibride, printre care s-ar număra incursiunile dronelor, atacurile cibernetice și incendiile provocate intenționat. În acest context, războiul hibrid va continua nu doar pe flancul estic al NATO, ci și în Germania, Danemarca și alte țări, a explicat Nauseda.

„Rusia testează cât de hotărâți suntem și dacă vom răspunde împreună atunci când sunt depășite anumite linii roșii”, a declarat președintele lituanian.

Fără semne de negocieri serioase înainte de primăvară

Nauseda, economist de profesie, care conduce Lituania din 2019, nu vede semne că Moscova ar fi dispusă să participe la negocieri serioase pentru încheierea războiului împotriva Ucrainei înainte de primăvara anului viitor. Moscova va folosi lunile de iarnă pentru a menține presiunea asupra Ucrainei prin atacuri aeriene asupra orașelor, a afirmat el.

„Rușii se vor preface doar că negociază. Nu am încredere în ei”, a spus Nauseda, adăugând că Putin va formula cereri care sunt inacceptabile pentru Ucraina încă de la început.

„Dacă Ucraina va trece cu bine de această iarnă, și sunt convins că așa va fi, șansele unor discuții serioase vor crește în 2027. Nu mă aștept la astfel de discuții mai devreme”, a mai declarat președintele lituanian.

Germania, între dependența de armamentul american și dorința de autonomie europeană

Ministerul Apărării din Germania a avertizat, în cadrul unor discuții interne, că o reducere prea rapidă a dependenței de armamentul american ar putea tensiona relațiile cu Washingtonul. Evaluarea, realizată pe baza unor documente consultate de presă, scoate la iveală dilema majoră cu care se confruntă Berlinul: Germania cumpără din SUA peste o treime din principalele sale importuri de armament, însă încrederea în disponibilitatea Washingtonului de a-și respecta angajamentele față de aliați este tot mai scăzută în unele cercuri din sistemul german de apărare.

Documentul avertizează că o îndepărtare de SUA ar putea afecta parteneriatul, lăsând industria germană în afara unor proiecte de producție a armamentului american. Notele au fost pregătite înaintea reuniunii de miercuri a Comisiei pentru apărare din Parlamentul Germaniei, în cadrul căreia a fost discutată cooperarea dintre Germania și SUA în domeniul apărării, potrivit unor oficiali parlamentari.

„Germania nu își poate permite schimbări bruște de direcție”

În document, ministerul atrage atenția că „dorința Germaniei, exprimată public, de a obține autonomie în proiectele de înarmare este privită, prin urmare, cu reticență de către Statele Unite. Germania nu își poate permite schimbări bruște de direcție fără a pune în pericol parteneriatul”. În acest moment, temerile s-au aliniat cu numeroasele semne de întrebare privind disponibilitatea și capacitatea Washingtonului de a livra armament aliaților europeni.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), SUA au asigurat 37% din principalele importuri de armament ale Germaniei în perioada 2021-2025. Printre echipamentele cumpărate se numără avioanele de luptă F-35, elicopterele de transport CH-47 Chinook și sistemele de apărare antiaeriană Patriot.

Livrările de armament, afectate de conflictele actuale

Conflictele care există acum au afectat livrările de armament american către statele europene, iar lipsa rachetelor Patriot a îngreunat sprijinul oferit Ucrainei în fața atacurilor rusești. Nici sprijinul Washingtonului pentru Kiev nu este sigur, deși statele europene plătesc pentru livrările de armament american printr-un mecanism de achiziții coordonat de NATO. În octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Pentagonul că întârzie livrarea unor rachete care fuseseră deja plătite de aliați, iar secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a respins acuzațiile, negând că Washingtonul ar bloca ajutorul militar.

Aceste situații au făcut și mai urgentă o dezbatere mai veche în Europa despre reducerea dependenței de armamentul american. Comisia Europeană vrea ca, până în 2030, statele membre să cheltuiească cel puțin jumătate din bugetele pentru achiziții în domeniul apărării pe echipamente produse în Europa, față de o proporție de aproximativ 15% în prezent. Continentul continuă însă să depindă în mare măsură de furnizorii americani, mai ales pentru sistemele de armament avansate. La nivelul statelor europene membre NATO, producătorii americani au reprezentat 58% din totalul importurilor de armament major în perioada 2021-2025, potrivit SIPRI.

Washingtonul își protejează interesele economice

Statele Unite nu sunt de acord cu planurile Uniunii Europene prin care producătorii europeni ar primi prioritate la contractele de armament. În februarie, administrația președintelui Trump a amenințat cu măsuri de răspuns dacă regulile europene ar limita accesul companiilor americane pe această piață. Documentele arată că SUA vor ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, dar urmăresc totodată „protejarea intereselor sale economice”, astfel încât companiile americane să poată participa la contractele europene de armament.

Ministerul german precizează că dezvoltarea unor noi parteneriate strategice în domeniul apărării, inclusiv cu Canada, „nu se poate realiza, așadar, decât în paralel” cu actuala cooperare cu Washingtonul.

Trump contestă rezultatele alegerilor: „Alegerile noastre sunt atât de trucate, încât habar n-aveți”

Președintele republican Donald Trump a declarat joi, în Biroul Oval al Casei Albe, că alegerile din Statele Unite sunt „trucate”, la două zile după înfrângerea suferită de republicani în fața democraților. „Alegerile noastre sunt atât de trucate, încât habar n-aveți”, le-a spus el reporterilor, potrivit relatărilor din presa internațională.

Declarația vine după ce Trump promisese marți seară că va accepta rezultatele scrutinului, dar a revenit joi la acuzațiile sale repetate privind o presupusă fraudă electorală din partea democraților. Președintele s-a referit la alegerile de la jumătatea mandatului, după o victorie „răsunătoare” a democraților.

Democrații au cel puțin 250 de locuri în Camera Reprezentanților

Conform proiecțiilor CNN și Fox News citate de presa internațională, democrații au garantate cel puțin 250 de locuri în Camera Reprezentanților, iar numărul ar putea crește pe măsură ce numărarea voturilor continuă în aproximativ douăzeci de circumscripții electorale. În orice caz, democrații au deja asigurați cu cel puțin 65 de reprezentanți mai mulți decât republicanii.

În Senat, democrații au revendicat șapte locuri și vor avea o majoritate de cel puțin 54 de senatori din 100. Rezultatele pentru Alaska și Mississippi sunt încă în așteptare.

Trump contestă și cursa pentru Senat din Alaska

Președintele s-a plâns joi dimineață și de rezultatul încă incert al cursei pentru Senat în Alaska, un stat tradițional conservator. „Voturile pentru falsul Dan Sullivan (…) ar trebui să fie imediat atribuite adevăratului Dan Sullivan, iar alegerile s-au încheiat – el câștigă ușor. Nu există altă cale corectă!”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.

Lula ironizează pierderile politice ale lui Trump și Netanyahu

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a comentat rezultatele politice din Statele Unite și Israel, comparându-le cu propria victorie electorală. Liderul brazilian a afirmat că în aceeași săptămână în care el a câștigat alegerile, Benjamin Netanyahu a pierdut în Israel, iar Donald Trump se îndreaptă spre o înfrângere în SUA.

„A fost o victorie extraordinară pentru poporul brazilian. A fost o lecție pentru lume”, a declarat Lula, citat de Clash Report.

Explicația lui Lula pentru eșecul lui Trump

Președintele brazilian a oferit și o explicație pentru rezultatul defavorabil al taberei lui Donald Trump, punându-l în legătură cu vizita senatorului de extremă dreaptă Flávio Nantes Bolsonaro în Statele Unite. Potrivit lui Lula, acesta ar fi căutat protecție, iar prezența sa a coincis cu înfrângerea republicanilor.

„Flávio Bolsonaro aduce ghinion. El l-a făcut pe Trump să piardă. A sosit în Statele Unite, iar Trump a pierdut. A mers acolo căutând protecție”, a adăugat președintele brazilian.

Mesaj dur pentru Bolsonaro

Lula i-a transmis contracandidatului său că va trebui să se întoarcă în Brazilia pentru a răspunde în fața justiției. „Veți vedea ce fel de protecție veți primi. Va trebui să vă întoarceți în Brazilia pentru a face față proceselor legale intentate împotriva dumneavoastră”, a precizat el.

Contextul alegerilor din Brazilia

Luiz Inácio Lula da Silva a câștigat alegerile prezidențiale din Brazilia în octombrie, obținând al patrulea mandat. În al doilea tur de scrutin, desfășurat pe 25 octombrie 2026, actualul președinte de stânga l-a învins pe contracandidatul său de dreapta, Flávio Nantes Bolsonaro, cu 51,7% din voturi, după ce a răsturnat scorul din primul tur.

După alegeri, Bolsonaro a refuzat să recunoască rezultatul și a părăsit în secret Brazilia, deși autoritățile îi impuseseră o interdicție de a ieși din țară din cauza unor proceduri judiciare. Politicianul de extremă dreaptă a ajuns în SUA, de unde cere anularea scrutinului. El este un apropiat al lui Trump și ar putea solicita protecția acestuia pentru a nu se întoarce în Brazilia.