17.9 C
România
sâmbătă, septembrie 12, 2026
Acasă Blog Pagina 6

Arafat, acuzat de procurorii militari în dosarul elicopterului SMURD

0

Raed Arafat, pus sub acuzare în dosarul elicopterului SMURD

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, are calitatea de inculpat în dosarul achiziției elicopterului SMURD, după noile audieri care au avut loc la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

După audieri, Raed Arafat a declarat: „Am calitatea de inculpat în dosarul cu contrabandă cu elicopterul. În primul rând, eu ca persoană am dreptul să mă apăr și am două limite la apărarea mea personală, care o fac oricând. Să fie în limita legii și în limita decenței. Și acest lucru o să-l fac continuu respectând aceste două limite.”

Arafat a mai spus că a explicat de mai multe ori situația elicopterului SMURD. „În al doilea rând, fapta de contrabandă cu elicopterul am mai explicat-o și o spun din nou, este o faptă care efectiv nu știu cum poate fi justificată, din momentul în care instituțiile toate erau informate. Vama a dat un punct de vedere pe baza căruia a acționat Inspectoratul General de Aviație. La venirea elicopterului s-a trimis un act care dovedește că elicopterul a venit la Vamă. A fost corespondență între Vamă și Inspectoratul de Aviație și mai mult decât atât, oricine, Vama sau ANAF-ul, putea să vină și să spună că trebuie să plătiți TVA-ul. Deci, timp de 9 ani nu a venit nimeni să spună că trebuie să plătim TVA-ul, când toată lumea știa de situație și a fost informată”, a mai declarat Arafat.

Sechestru pe avere și urmărire penală din aprilie 2026

Raed Arafat a fost pus sub urmărire penală în aprilie 2026. Dosarul vizează procedurile legate de achiziția unui elicopter SMURD, iar procurorii militari îl anchetează pe șeful DSU în legătură cu presupuse fapte de complicitate la contrabandă.

În luna iulie, procurorii au dispus inclusiv sechestru pe averea lui Raed Arafat, în cadrul aceleiași anchete. Prejudiciul estimat în acest dosar a ajuns la 8 milioane de lei.

AfD vizează o nouă victorie regională după Saxonia-Anhalt; CDU riscă un eșec istoric

0

AfD își consolidează avansul înaintea alegerilor din Mecklenburg-Pomerania Occidentală

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) și-a mărit ușor avansul înaintea alegerilor regionale de săptămâna viitoare din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, în timp ce conservatorii cancelarului Friedrich Merz se îndreaptă spre cel mai slab rezultat obținut vreodată de partid într-un scrutin regional, potrivit unui nou sondaj realizat pentru postul ZDF și publicat joi seară.

Formațiunea anti-imigrație, care a atras atenția la nivel internațional după victoria categorică de săptămâna trecută din Saxonia-Anhalt, conduce în Mecklenburg-Pomerania Occidentală cu 37% din intențiile de vot.

Pe locul al doilea se află Partidul Social-Democrat (SPD), condus în land de Manuela Schwesig, cu 34%. Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merz este creditată cu doar 7%, ceea ce ar reprezenta cel mai slab rezultat obținut vreodată de partid la alegeri regionale în Germania postbelică.

Un asemenea scor ar constitui o nouă lovitură pentru Merz și pentru guvernul său, deja profund nepopular, după victoria categorică obținută de AfD în Saxonia-Anhalt.

Die Linke este cotată cu 10%, iar Verzii cu 5%. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), care ar putea avea un rol decisiv în formarea unei majorități în Saxonia-Anhalt, este creditată cu 4% și riscă să nu intre în legislativul landului.

Contextul electoral și precedentul din Saxonia-Anhalt

Alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală vor avea loc pe 20 septembrie. În aceeași zi sunt programate alegeri și la Berlin.

AfD a obținut săptămâna trecută o victorie categorică în Saxonia-Anhalt, unde a primit 43,8% din voturi. CDU s-a clasat pe locul al doilea, cu 17,2%, urmat de SPD cu 9,3%, Verzii cu 8,9% și Die Linke cu 8,6%. BSW a obținut 5,3%, iar FDP doar 2,6%.

Ofensiva Houthi pune în pericol o rută maritimă vitală

0

Rebelii Houthi avansează spre Bab el-Mandeb după cucerirea portului Mocha

Rebelii Houthi, susținuți de Iran, își extind rapid controlul de-a lungul coastei vestice a Yemenului, într-o nouă escaladare a războiului din regiune. Forțele Houthi au preluat controlul asupra orașului-port Mocha, situat pe coasta Mării Roșii, după retragerea trupelor guvernamentale susținute de Arabia Saudită, potrivit unor surse militare yemenite citate de presa internațională.

În paralel, rebelii au avansat spre strâmtoarea Bab el-Mandeb și au ajuns în zona insulelor Hanish, ceea ce le oferă o poziție strategică asupra uneia dintre principalele căi maritime dintre Marea Roșie și Oceanul Indian.

Ofensiva vizează întreaga coastă yemenită a Mării Roșii

Ofensiva nu pare să se limiteze la cucerirea orașului Mocha. Surse militare ale guvernului yemenit au declarat pentru Reuters că forțele rebelilor se apropie de controlul complet al unor orașe de coastă precum Mocha și Dhubab și încearcă să preia întreaga coastă yemenită a Mării Roșii.

Un analist în domeniul apărării apreciază că preluarea orașului Mocha le permite Houthilor să controleze „aproape toată” coasta Yemenului la Marea Roșie, precum și zona Bab el-Mandeb. Situația este în plină desfășurare, iar sursele confirmă o extindere majoră a teritoriului controlat de Houthi și apropierea de Bab el-Mandeb.

De ce este importantă strâmtoarea Bab el-Mandeb

Bab el-Mandeb este una dintre cele mai importante „porți” maritime ale lumii. Strâmtoarea leagă Marea Roșie de Golful Aden și reprezintă o rută esențială pentru navele care circulă între Asia și Europa prin Canalul Suez. Se estimează că aproximativ 7% din producția mondială de petrol trece prin această zonă.

Controlul sau chiar amenințarea asupra acestei rute le-ar permite rebelilor Houthi să exercite presiuni asupra transporturilor comerciale și exporturilor de petrol ale Arabiei Saudite. Situația este cu atât mai importantă în contextul războiului dintre Iran și Statele Unite. Strâmtoarea Bab el-Mandeb poate deveni, în practică, un al doilea punct de presiune asupra comerțului mondial, după Strâmtoarea Ormuz, afectată deja de conflict.

Petrolul a reacționat deja

Escaladarea din Yemen a contribuit la creșterea prețurilor carburantului. Petrolul Brent a urcat joi cu peste 4%, pe fondul temerilor privind securitatea rutelor de transport și posibilitatea unor noi perturbări ale exporturilor de energie.

Presa internațională notează că ofensiva Houthi urmărește practic să reproducă, în Bab el-Mandeb, presiunea exercitată de Iran asupra Strâmtorii Ormuz. Pentru transportul maritim mondial, miza este uriașă: o escaladare suficient de mare în jurul Bab el-Mandeb ar putea crește costurile de transport, primele de asigurare și timpul necesar pentru livrarea mărfurilor între Asia și Europa.

Soția lui Maduro cere eliberarea din închisoare pe motiv de probleme cardiace

0

Soția lui Nicolás Maduro solicită arest la domiciliu din motive medicale

Cilia Flores, soția fostului lider venezuelean Nicolás Maduro, a cerut eliberarea din penitenciar și plasarea în arest la domiciliu, invocând probleme cardiace grave. Solicitarea a fost formulată de avocatul său, Mark Donnelly, care susține că fosta primă-doamnă a Venezuelei nu poate beneficia de îngrijiri medicale adecvate în condițiile actuale de detenție.

Potrivit avocatului, Flores, în vârstă de 69 de ani, are nevoie de o angiografie coronariană, o investigație care utilizează substanță de contrast pentru a identifica eventuale îngustări sau blocaje ale vaselor de sânge cauzate de colesterol. Avocații susțin că este posibil ca femeia să necesite și o intervenție chirurgicală.

Solicitarea prevede ca Flores să fie plasată în arest la domiciliu în Statele Unite, sub condiții restrictive, inclusiv supraveghere armată 24 de ore din 24, purtarea unei brățări electronice la gleznă și confiscarea pașaportului.

Anterior, în luna ianuarie, Cilia Flores se afla într-o stare bună de sănătate și nu urma niciun tratament medical pe termen lung, cu excepția unei injecții lunare, potrivit informațiilor disponibile la acel moment.

Acuzații de narco-terorism și poziția lui Maduro

Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost arestați în Statele Unite după intervenția din Caracas și se află în detenție din 3 ianuarie. Ambii sunt acuzați de narco-terorism, fiind suspectați că ar fi facilitat introducerea unor cantități însemnate de cocaină din Venezuela în Statele Unite.

Ambii neagă acuzațiile. În fața instanței, Maduro a susținut că este un „prizonier de război”, iar fostul lider venezuelean încearcă să evite procesul, invocând că beneficiază de imunitate.

UDMR ar putea cere respingerea legii drapelului drept condiție pentru sprijin

0

UDMR ar putea condiționa sprijinul pentru un viitor Guvern de respingerea legii privind drapelul

Uniunea Democrată Maghiară din România ar putea condiționa sprijinul pentru învestirea unui viitor Guvern de respingerea proiectului de lege privind drapelul național, inițiat de AUR. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că formațiunea va ridica acest subiect în cazul unor negocieri pentru formarea unui nou Executiv.

Întrebat dacă UDMR va condiționa sprijinul pentru un viitor Guvern de respingerea proiectului, Csoma Botond a răspuns: „Cred că da, absolut. Dacă vom discuta pe învestirea unui Guvern, sigur, absolut, vom aduce în discuție acest aspect”.

Proiectul susținut de AUR prevede sancționarea demnitarilor care nu sărută drapelul, organizarea în școli a unor ceremonii de ridicare a steagului național și obligația autorităților locale de a stabili o „piață a tricolorului”.

Csoma Botond a criticat dur inițiativa, pe care a calificat-o drept „absolut aberantă”. „Comuniștii și naziștii au avut această tendință de a obliga oamenii să facă ceva, să-și manifeste sentimentele față de patrie. Mi se pare un proiect absolut absurd”, a declarat liderul deputaților UDMR.

UDMR respinge ideea unui Guvern tehnocrat

Csoma Botond a respins și varianta unui Guvern format exclusiv din tehnocrați, idee avansată de premierul Ilie Bolojan. „Mie nu mi se pare o idee sustenabilă sau fezabilă în acest moment, de a avea un Guvern eminamente tehnocrat, cu premier tehnocrat și miniștri tehnocrați”, a afirmat deputatul.

În opinia sa, un astfel de Executiv ar avea dificultăți în a obține majorități parlamentare pentru proiectele importante. „Eu cred că ar fi foarte greu pentru un asemenea Guvern ca pe anumite subiecte să strângă o majoritate în Parlament”, a explicat Csoma Botond.

Ce variante vede UDMR pentru ieșirea din criza politică

Liderul deputaților UDMR spune că există două variante pe care le consideră viabile: un Guvern format din PNL, UDMR și USR, susținut de PSD, sau un Guvern minoritar PSD. „Ori PSD votează un Guvern PNL-UDMR-USR ori votăm noi un Guvern minoritar PSD. Aceste două variante sunt și în aceste variante nu avem nevoie de voturile extremiștilor”, a declarat acesta.

UDMR exclude însă susținerea unui Guvern care ar depinde de voturile AUR, SOS România sau ale parlamentarilor proveniți din aceste formațiuni. „Noi nu vom vota un Guvern, în cazul în care la învestire avem nevoie de voturile AUR, SOS și de voturile traseiștilor proveniți din aceste partide”, a spus Csoma Botond, argumentând că UDMR nu dorește o asociere politică cu formațiunile pe care le consideră extremiste și antimaghiare.

Csoma Botond nu exclude alegerile anticipate

În ceea ce privește alegerile anticipate, deputatul UDMR spune că acestea nu sunt excluse, însă consideră că scrutinul anticipat nu ar rezolva problema de fond. „Nici alegerile anticipate nu rezolvă problema de fond, pentru că vom avea un AUR consolidat pe la 40%, iar în zona partidelor centriste tot o fragmentare va exista”, a declarat Csoma Botond.

Potrivit acestuia, chiar și după alegeri anticipate ar fi necesară formarea unei coaliții. Deputatul consideră că o eventuală revenire la urne ar putea determina partidele centriste să renunțe la unele dintre „liniile roșii” actuale și să ajungă la un compromis pentru formarea unui Guvern. „Nu ar fi de dorit să avem alegeri anticipate”, a concluzionat liderul deputaților UDMR.

Grindeanu: Scenariul alegerilor anticipate nu poate fi evitat

0

Grindeanu: Alegerile anticipate nu pot fi evitate în contextul blocajului politic

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat într-o conferință de presă că scenariul alegerilor anticipate nu poate fi exclus în actualul context politic. „Nu pot să le excluzi niciodată. Nu cred că e un scenariu care poate fi dat deoparte. E un scenariu care, din moment ce suntem în acest blocaj, e una din variante. Nu știu dacă e cel mai dorit scenariu, dar nici nu poate că la un moment dat nu poate fi evitat. Partidul Social-Democratic este pregătit și pentru acest scenariu”, a afirmat Grindeanu.

Declarația vine în condițiile în care blocajul politic se menține din luna mai, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan în urma moțiunii de cenzură inițiate de AUR și PSD. Eugen Tomac, desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, și-a depus mandatul, iar Guvernul Veștea nu a obținut votul de încredere în Parlament, pe fondul controverselor legate de numirea sa.

Conform Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Prima solicitare respinsă a fost cea a Guvernului Veștea, care a întrunit doar 189 de voturi din cele 233 necesare, pe 22 iunie.

O altă variantă vehiculată recent pentru soluționarea blocajului politic este propunerea lui Luca Niculescu în funcția de premier. Sorin Grindeanu a precizat însă că social-democrații nu vor vota această propunere dacă Executivul nu va include miniștri PSD.

Grindeanu, despre Ziua Drapelului: Nu încurajez astfel de gesturi

0

Grindeanu se opune proiectului privind Ziua Drapelului: „Nu încurajez lucruri de acest tip”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că nu susține proiectul privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României în forma propusă, precizând că nu încurajează astfel de inițiative. „Am văzut subiectul ieri. E un proiect, cred că inițiat de un senator AUR, dacă nu mă înșel. Dar nu sunt neapărat adeptul și nu încurajez lucruri de acest tip”, a afirmat liderul PSD.

Grindeanu a adăugat că patriotismul nu trebuie demonstrat prin astfel de gesturi. „Patriotismul, dragostea de țară, poți să ți-o arăți și nefăcând gesturi de acest tip”, a spus el.

Ce prevede proiectul adoptat de Senat

Proiectul, adoptat de Senat în 2023, a fost introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților în această săptămână. Inițiativa privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României prevede amenzi de până la 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute Drapelul Național și sancțiuni de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu alocă 30 de minute de emisie în ziua dedicată sărbătoririi drapelului.

Proiectul mai prevede amenzi de până la 30.000 de lei pentru autoritățile locale care nu amenajează, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii, un loc public care să poarte denumirea „Piața Tricolorului”.

Reacția premierului interimar Ilie Bolojan

Premierul interimar Ilie Bolojan a avut o primă reacție referitoare la proiectul privind drapelul național. „Patriot nu este cel care face paradă cu acest lucru, ci omul care își întreține familia”, a spus Bolojan.

Ilie Bolojan: După scăderea inflației, rezultatele eforturilor întregii societăți se văd

0

Ilie Bolojan: Rezultatele eforturilor încep să se vadă după scăderea inflației

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că rezultatele măsurilor luate pentru redresarea finanțelor publice încep să se vadă, după ce rata anuală a inflației a scăzut în august la 6,2%.

Potrivit datelor anunțate de Institutul Național de Statistică, rata anuală a inflației a scăzut de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, până la 6,2% în august.

„Rezultatele eforturilor făcute de întreaga societate încep să se vadă. INS a anunțat pentru luna august o rată anuală a inflației de 6,2%, față de 8,2% în iulie și 10,4% în iunie. Scăderea ar fi fost și mai accentuată dacă prețurile carburanților nu s-ar fi aflat sub presiunea crizei externe, resimțită în întreaga lume. Pe măsură ce această presiune se va diminua, ne putem aștepta ca efectul ei asupra prețurilor la pompă să se reducă”, a scris Ilie Bolojan pe Facebook.

Deficitul bugetar, mai mic cu 37% față de anul trecut

Premierul interimar a adăugat că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului 2026 este cu 37% mai mic decât în perioada similară a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei.

„Deficitul bugetar a scăzut consistent. În primele șapte luni ale anului 2026 este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am spus că în a doua jumătate a anului redresarea va începe să producă rezultate cuantificabile. Aceste rezultate apar acum în datele economice”, a transmis Bolojan.

„Alternativa ar fi fost mult mai costisitoare”

El a admis însă că îmbunătățirea indicatorilor economici nu este încă resimțită suficient în viața de zi cu zi de majoritatea românilor.

„Știu însă că, pentru cei mai mulți români, ele nu se simt încă suficient în viața de zi cu zi. Știu că această perioadă nu este deloc ușoară. Dar alternativa ar fi fost mult mai costisitoare”, a afirmat premierul.

Bolojan a susținut că menținerea unui nivel ridicat al deficitelor și al împrumuturilor ar fi dus România „într-o situație imposibilă”.

„Dacă am fi continuat modelul deficitelor și al împrumuturilor uriașe, la dobânzi tot mai împovărătoare, România ar fi ajuns într-o situație imposibilă. Plătim astăzi factura acelor ani. Aproape jumătate din deficitul din acest an, circa 3% din PIB, reprezintă numai cheltuieli cu dobânzile. Sunt resurse cu care România ar fi putut construi, în fiecare an, o autostradă”, a subliniat Bolojan.

Schimbarea modelului economic, principala reformă a Guvernului

Premierul interimar a prezentat drept principala reformă a mandatului Guvernului schimbarea modelului economic și „însănătoșirea finanțelor publice”.

„Care a fost principala reformă a mandatului acestui Guvern? Schimbarea unui model care devenise nesustenabil. Însănătoșirea finanțelor publice. Refacerea fundației pe care România poate construi din nou creștere economică, investiții și prosperitate. Rezultatele încep să apară, dar drumul nu s-a încheiat. Dacă această direcție este abandonată, riscăm să pierdem sacrificiile făcute până acum și să revenim la problemele de la care am pornit, într-o formă și mai gravă”, a precizat Bolojan.

„Misiunea esențială a viitorului Guvern este să consolideze eforturile făcute până acum de societate și să continue acest drum, astfel încât uriașul potențial al României să poată fi valorificat pe deplin”, a mai scris șeful Executivului.

Turcan vrea telefoane interzise în școli ca în Danemarca: „Ce mai așteptăm?”

0

Raluca Turcan cere interzicerea telefoanelor în școli, după modelul Danemarcei

Deputatul PNL Raluca Turcan solicită adoptarea rapidă a unui proiect de lege care ar interzice telefoanele mobile în școli, invocând exemplul Danemarcei, care a anunțat noi măsuri în acest sens după publicarea rezultatelor PISA 2025.

„Danemarca, după rezultatele PISA, vrea să decidă: telefoanele afară din școli! Noi, care avem rezultate mult mai slabe, ce mai așteptăm?”, a transmis Raluca Turcan într-o postare pe Facebook.

Deputata afirmă că a depus, în urmă cu câteva luni, un proiect de lege prin care telefoanele mobile ar urma să fie interzise în școli și că inițiativa a primit aviz pozitiv din partea Ministerului Educației. Turcan cere Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților să introducă proiectul pe ordinea de zi și să îl adopte rapid.

Danemarca interzice telefoanele în școli după cele mai slabe rezultate PISA

Guvernul danez a anunțat pe 10 septembrie un plan pentru o interdicție totală privind telefoanele mobile și alte ecrane private în școlile publice și în școlile independente. Restricția ar urma să vizeze atât sălile de clasă, cât și curțile școlilor, inclusiv pauzele.

Autoritățile daneze au legat măsura de problema concentrării și de rezultatele PISA 2025. Datele publicate de Ministerul danez al Educației arată că elevii din Danemarca au obținut 478 de puncte la științe, 471 la matematică și 460 la citire. Potrivit autorităților daneze, acestea sunt cele mai slabe rezultate înregistrate de elevii țării de la intrarea Danemarcei în testarea PISA, în anul 2000.

Rezultatele României la PISA 2025, sub media OCDE

În România, rezultatele sunt semnificativ mai slabe. Conform datelor oficiale PISA 2025, elevii români au obținut 425 de puncte la științe, 419 la matematică și 413 la lectură.

Doar 48% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență la matematică, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate rămân sub acest prag. La lectură, procentul este de 52%, iar la științe de 54%. Media OCDE este mult mai ridicată: 65% la matematică, 69% la lectură și 74% la științe.

La vârful clasamentului situația României este de asemenea dificilă. Doar aproximativ 4% dintre elevii români ating nivelurile 5 sau 6 la matematică, 2% la științe și 1% la lectură.

România are și decalaje socioeconomice importante. Ministerul Educației arată că diferența dintre rezultatele elevilor din mediul urban și ale celor din mediul rural ajunge la aproximativ 100 de puncte PISA, în funcție de domeniul evaluat.

Distragerea digitală, asociată cu performanțe școlare mai slabe

Unul dintre argumentele invocate de Raluca Turcan este legătura dintre distragerea atenției prin dispozitive digitale și performanțele școlare. Potrivit datelor PISA 2025, în România, distragerea atenției de către dispozitivele digitale în timpul orelor de științe este asociată cu o diferență de 18 puncte PISA, față de 11 puncte la nivelul mediei OCDE.

Ministerul Educației precizează însă că datele indică o asociere, nu demonstrează că telefoanele sunt singura cauză a rezultatelor slabe.

La nivelul Danemarcei, 36% dintre elevi au declarat că sunt distrași de dispozitive digitale sau media în majoritatea sau în fiecare oră de științe. Doar aproximativ un sfert au spus că nu sunt niciodată sau aproape niciodată distrași. Datele PISA arată că în 2025, 65% dintre elevii danezi învățau în școli în care utilizarea telefoanelor mobile era interzisă în incinta școlii, față de 49% media OCDE.

„Nu este o pedeapsă pentru copii și nici un război cu tehnologia. Este o măsură extrem de utilă pentru a le reda copiilor noștri capacitatea de a se concentra”, susține Raluca Turcan.

Deputata afirmă însă că interzicerea telefoanelor nu poate rezolva singură problemele sistemului de educație. „Avem nevoie de predare mai bună, profesori sprijiniți să performeze, programe mai aerisite, evaluare obiectivă, politici pentru copiii vulnerabili și intervenție mult mai puternică acolo unde sărăcia definește astăzi rezultatul școlar al unui copil”, a mai transmis Turcan.

Rezultatele PISA 2025 arată că România are probleme mult mai ample decât simpla utilizare a telefoanelor în școli: performanțe scăzute la matematică, lectură și științe, o pondere mare a elevilor aflați sub nivelul minim de competență și diferențe socioeconomice foarte mari. În același timp, datele OCDE confirmă că distragerea digitală este una dintre problemele care afectează procesul de învățare și pe care politicile educaționale încearcă să o limiteze.

Franța, „bolnavul Europei”: economie în declin, șomaj și inflație în creștere

0

Economia Franței încetinește puternic: creștere de doar 0,4% în 2026

Economia Franței ar urma să crească cu doar 0,4% în 2026, sub estimarea anterioară de 0,7%, potrivit prognozei economice de toamnă prezentată de Institutul Francez de Statistică și Studii Economice (INSEE). Ritmul este mai mic decât cel din 2025, când economia a avansat cu 0,9%.

După o scădere de 0,2% în primul trimestru și o stagnare în trimestrul al doilea, activitatea economică ar urma să rămână foarte slabă și în a doua parte a anului. INSEE estimează o creștere de doar 0,1% în trimestrul al treilea și de 0,2% în ultimele trei luni ale anului.

Franța, cea mai slabă evoluție dintre marile economii europene

Comparația cu restul Europei este nefavorabilă Franței. Cu o creștere de doar 0,4%, Franța ar urma să aibă în 2026 o performanță de trei ori mai slabă decât media principalelor economii din zona euro, potrivit lui Dorian Roucher, șeful departamentului de prognoză economică al INSEE.

Germania ar urma să crească cu 1%, Spania cu 2,6%, iar Italia cu 0,9%. Franța ar avea astfel cea mai slabă evoluție dintre marile economii europene, în timp ce alte state își revin, în pofida contextului internațional dificil și a dobânzilor ridicate.

Consum slab, investiții blocate și șomaj în creștere

Potrivit INSEE, economia franceză este afectată de consumul slab, investițiile reduse și creșterea șomajului. Deficitul public de peste 5% din PIB limitează posibilitatea guvernului de a susține economia prin noi cheltuieli.

În același timp, inflația a început din nou să crească și ar urma să ajungă la 2,9% la sfârșitul anului, față de 2,4% în august. Salariile nu țin însă pasul cu prețurile, iar puterea de cumpărare a francezilor ar urma să scadă cu 0,4% în 2026. Șomajul ar putea ajunge la 8,6% până la sfârșitul anului.

Companiile își reduc, de asemenea, investițiile, afectate de costurile mai mari ale creditelor și de cererea slabă. Un alt factor menționat de INSEE a fost valul de căldură, care ar fi redus creșterea economică din acest an cu aproximativ 0,1 puncte procentuale, în principal prin efectele asupra agriculturii.

Impact politic în contextul apropierii alegerilor

Situația complică pregătirea bugetului de către Ministerul Finanțelor. Problemele economice au și un impact politic important: în condițiile apropierii alegerilor, rezultatele slabe riscă să afecteze bilanțul guvernului și să limiteze promisiunile economice din campanie.