Economia Franței încetinește puternic: creștere de doar 0,4% în 2026

Economia Franței ar urma să crească cu doar 0,4% în 2026, sub estimarea anterioară de 0,7%, potrivit prognozei economice de toamnă prezentată de Institutul Francez de Statistică și Studii Economice (INSEE). Ritmul este mai mic decât cel din 2025, când economia a avansat cu 0,9%.

După o scădere de 0,2% în primul trimestru și o stagnare în trimestrul al doilea, activitatea economică ar urma să rămână foarte slabă și în a doua parte a anului. INSEE estimează o creștere de doar 0,1% în trimestrul al treilea și de 0,2% în ultimele trei luni ale anului.

Franța, cea mai slabă evoluție dintre marile economii europene

Comparația cu restul Europei este nefavorabilă Franței. Cu o creștere de doar 0,4%, Franța ar urma să aibă în 2026 o performanță de trei ori mai slabă decât media principalelor economii din zona euro, potrivit lui Dorian Roucher, șeful departamentului de prognoză economică al INSEE.

Germania ar urma să crească cu 1%, Spania cu 2,6%, iar Italia cu 0,9%. Franța ar avea astfel cea mai slabă evoluție dintre marile economii europene, în timp ce alte state își revin, în pofida contextului internațional dificil și a dobânzilor ridicate.

Consum slab, investiții blocate și șomaj în creștere

Potrivit INSEE, economia franceză este afectată de consumul slab, investițiile reduse și creșterea șomajului. Deficitul public de peste 5% din PIB limitează posibilitatea guvernului de a susține economia prin noi cheltuieli.

În același timp, inflația a început din nou să crească și ar urma să ajungă la 2,9% la sfârșitul anului, față de 2,4% în august. Salariile nu țin însă pasul cu prețurile, iar puterea de cumpărare a francezilor ar urma să scadă cu 0,4% în 2026. Șomajul ar putea ajunge la 8,6% până la sfârșitul anului.

Companiile își reduc, de asemenea, investițiile, afectate de costurile mai mari ale creditelor și de cererea slabă. Un alt factor menționat de INSEE a fost valul de căldură, care ar fi redus creșterea economică din acest an cu aproximativ 0,1 puncte procentuale, în principal prin efectele asupra agriculturii.

Impact politic în contextul apropierii alegerilor

Situația complică pregătirea bugetului de către Ministerul Finanțelor. Problemele economice au și un impact politic important: în condițiile apropierii alegerilor, rezultatele slabe riscă să afecteze bilanțul guvernului și să limiteze promisiunile economice din campanie.

Zelenski: Pregătiri pentru negocieri trilaterale de pace după alegerile din Rusia

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că Washingtonul și Kievul se pregătesc pentru posibile negocieri de pace trilaterale cu Rusia, dar a avertizat că Moscova intensifică atacurile ori de câte ori eforturile diplomatice prind avânt. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Canadei, Mark Carney, la Calgary, după discuții bilaterale și semnarea unei Declarații de parteneriat pe 100 de ani între Canada și Ucraina.

Contacte zilnice cu oficialii americani

Liderul ucrainean a precizat că nu se așteaptă la negocieri substanțiale în perioada alegerilor care vor avea loc în Rusia, dar anticipează noi discuții cu SUA la New York, la sfârșitul acestei luni. „La sfârșitul lunii septembrie, vom avea ocazia, cred, să ne întâlnim cu delegația americană la New York”, a declarat Zelenski. Consilierii săi și oficialii din domeniul securității mențin un contact zilnic cu omologii lor americani cu privire la modul în care ar putea avea loc o întâlnire trilaterală între Ucraina, Rusia și SUA și la rezultatele concrete pe care aceasta le-ar putea genera.

Avertisment privind escaladarea atacurilor rusești

Zelenski a avertizat că eforturile diplomatice anterioare au fost urmate în repetate rânduri de o escaladare a atacurilor rusești. „De îndată ce aud că purtăm negocieri în UE, în Europa, cu diverse țări, cu americanii, încearcă întotdeauna să intensifice atacurile împotriva noastră, pur și simplu pentru a zădărnici orice negocieri, pentru a întrerupe orice dialog”, a declarat Zelenski. În ciuda acestui tipar, liderul ucrainean a subliniat că Kievul va continua să urmeze calea diplomatică.

Armistițiu posibil în sectorul cerealelor și energiei

Zelenski a declarat că exporturile de produse alimentare și infrastructura energetică se numără printre subiectele discutate ca posibile măsuri inițiale în vederea reducerii intensității războiului. În ultimele luni, Ucraina a purtat discuții privind securitatea alimentară în regiunea Mării Negre cu Egiptul, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Statele Unite. „Toată lumea spune că blocarea produselor agricole ucrainene reprezintă o provocare uriașă nu doar pentru Ucraina sau pentru ruși, ci pentru întreaga lume”, a declarat Zelenski, subliniind importanța securității alimentare.

Canada susține un armistițiu limitat

Premierul Canadei a susținut ideea unui armistițiu limitat care să vizeze transporturile de cereale și infrastructura energetică, subliniind că întreruperile exporturilor ucrainene afectează țări din Africa și Orientul Mijlociu, în timp ce atacurile asupra instalațiilor energetice exercită presiune asupra piețelor globale. Statele Unite ar putea juca un rol decisiv în asigurarea unui astfel de acord, potrivit lui Carney, care a recunoscut, de asemenea, meritul prim-ministrului indian Narendra Modi, al președintelui Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed, și al altor lideri pentru promovarea unor propuneri similare.

Turcia semnalează impactul asupra importurilor de cereale

Recent, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a precizat că atacurile rusești asupra transporturilor de cereale ucrainene afectează importurile turcești de cereale din Ucraina și a precizat că Istanbulul va trebui să rezolve această „problemă”. El a atras atenția că războiul nu ar trebui să pună în pericol comerțul și transporturile maritime civile.

Canada pregătește noi sancțiuni împotriva Moscovei

Premierul Canadei a avertizat că țara sa nu va aștepta încheierea negocierilor înainte de a intensifica presiunea asupra Moscovei. Canada pregătește un nou pachet de sancțiuni care vizează componentele utilizate în rachetele balistice rusești, în timp ce înăsprește restricțiile asupra flotei „din umbră” a Moscovei și asupra serviciilor financiare.

Marocul respinge acuzațiile privind criza migranților din Ceuta

Autoritățile marocane au negat joi orice implicare în afluxul masiv de migranți care a ajuns în exclava spaniolă Ceuta în luna iulie, declarând că nu există „nicio dovadă” care să susțină acuzațiile. Aceasta este prima reacție oficială a Rabatului după publicarea unui raport al poliției spaniole care suggera o atitudine permisivă din partea forțelor de securitate marocane.

Ministerul de Externe al Marocului a transmis într-un comunicat că „nu există fapte sau rapoarte care să dovedească vreo implicare a autorităților marocane” și a respins categoric rolul de „țap ispășitor pentru reglarea de conturi politice” în Spania.

Raportul poliției spaniole și reacția Madridului

Declarația Marocului vine ca răspuns la un raport al poliției spaniole care acuza forțele de securitate marocane de „permisivitate totală” în momentul traversării în masă. Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a evitat să atribuie vina Marocului, subliniind că nu există „dovezi solide” că această țară ar fi orchestrat valul de migranți.

Marocul pune sub semnul întrebării gestionarea crizei de către Spania

În ciuda negării implicării, Ministerul Afacerilor Externe al Marocului a criticat modul în care Spania a gestionat criza. „De ce nu sunt respinși migranții ilegali, în condițiile în care guvernul marocan a acceptat oficial să îi readmită? De ce sunt ținuți minorii neînsoțiți departe de familiile lor, când Marocul a solicitat urgent întoarcerea lor?”, se arată în comunicat. Rabatul a adăugat că răspunsul la aceste întrebări nu se găsește în Maroc, ci la părțile interesate spaniole relevante.

Cu toate acestea, Marocul a calificat criza drept „regretabilă” și a cerut o examinare aprofundată pentru a stabili circumstanțele exacte și a preveni repetarea unor astfel de evenimente. De asemenea, a subliniat importanța relațiilor cu Madridul, bazate pe „bună vecinătate, înțelegere politică, parteneriat economic și cooperare în domeniul securității”.

Amploarea crizei și sprijinul european

La sfârșitul lunii iulie, peste 70.000 de migranți au intrat în Ceuta din Maroc, într-un val fără precedent care s-a soldat cu zeci de morți și a provocat dispute politice în cadrul Uniunii Europene. Majoritatea migranților s-au întors în Maroc, dar mii au rămas în exclavă, adesea în condiții de viață precare, amplificând tensiunile locale.

Miercuri, Uniunea Europeană a anunțat că acordă Spaniei un sprijin de urgență de aproape 115 milioane de euro pentru consolidarea securității la frontieră și sprijinirea procesului de repatriere.

UE reia discuțiile despre folosirea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei

Comisia Europeană a reluat analiza unor variante care ar putea convinge statele membre să aprobe utilizarea activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei, potrivit Financial Times, care citează două persoane familiarizate cu discuțiile. O tentativă anterioară în acest sens a fost blocată de Belgia, unde se află cea mai mare parte din cele 210 miliarde de euro reprezentând active ale Băncii Centrale a Rusiei imobilizate în Occident.

Belgia, principalul obstacol

Guvernul belgian a invocat lipsa unor garanții solide privind împărțirea riscurilor în cazul unor represalii juridice din partea Moscovei. Un oficial belgian a precizat că poziția guvernului de la Bruxelles „nu s-a schimbat”.

O nouă variantă discutată

Una dintre variantele analizate presupune mutarea activelor rusești deținute la Euroclear și la alte instituții financiare din UE într-o entitate separată creată la nivel european. Ideea a fost susținută recent de fosta ministră germană a Apărării Annegret Kramp-Karrenbauer și de eurodeputata Nathalie Loiseau, din partidul președintelui francez Emmanuel Macron.

Prin această soluție ar fi transferate atât activele, cât și obligațiile juridice asociate acestora, iar Belgia și Euroclear ar beneficia de garanții în cazul unor eventuale litigii. Oficialii europeni nu susțin deocamdată o anumită soluție tehnică și subliniază că orice propunere ar avea nevoie de sprijinul tuturor celor 27 de state membre și, mai ales, de acordul Belgiei.

„Nu contează dacă scoatem din pălărie un iepure alb foarte impresionant, dacă nu există voință politică”, a declarat unul dintre oficiali. „În prezent nu există variante noi, doar analizăm modalități prin care ar putea exista”, a declarat un oficial european pentru FT.

Presiuni asupra bugetelor și necesarul de finanțare al Ucrainei

Inițiativa vine într-un moment în care guvernele europene se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra bugetelor naționale și negociază viitorul buget al UE pentru perioada 2028-2034. Susținătorii ideii consideră că folosirea acestor active ar putea acoperi o parte din necesarul de finanțare al Ucrainei fără ca statele membre să fie nevoite să aloce sume suplimentare din propriile bugete.

Ucraina estimează că se confruntă în acest an cu un deficit de finanțare de 27 de miliarde de dolari, iar anul viitor lipsa de fonduri ar urma să fie și mai mare. UE încearcă să acopere o mare parte din acest necesar printr-un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru acest an și anul viitor, sumă care ar urma să acopere aproximativ două treimi din necesarul estimat de finanțare al Ucrainei.

Suedia a cerut luna trecută redeschiderea dezbaterii privind activele rusești înghețate. Oficialii europeni avertizează însă că orice nouă variantă privind folosirea acestor active este încă departe de a beneficia de consens.

Emiratele Arabe Unite anunță investiții de 40 de miliarde de euro în Germania

Emiratele Arabe Unite intenționează să investească 40 de miliarde de euro în Germania, au anunțat cele două părți în timpul vizitei de stat efectuate joi la Berlin de președintele Mohammed bin Zayed al Nahyan. Noile investiții se adaugă celor aproximativ 34 de miliarde de euro investite deja de Emiratele Arabe Unite în Germania.

Mohammed bin Zayed și-a început joi vizita de stat de două zile în Germania și a fost primit la Berlin de președintele Frank-Walter Steinmeier cu onoruri militare. Ulterior, liderul din Emirate s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz. Cele două țări anunțaseră anterior că vor să își consolideze relațiile.

Ministrul tehnologiei din Emiratele Arabe Unite, Sultan Ahmed Al Jaber, a declarat că Germania este de zeci de ani „un partener strategic și economic important” pentru țara sa. Investițiile suplimentare „vor sprijini sectoarele industriale, tehnologiile și locurile de muncă specializate care stimulează creșterea și competitivitatea”, a spus el.

Acorduri semnate și consiliu comun pentru investiții

În timpul vizitei au fost semnate alte 29 de acorduri între companii germane și companii din Emiratele Arabe Unite, în valoare totală de aproape 9,4 miliarde de euro. Germania și Emiratele Arabe Unite vor înființa și un Consiliu comun pentru investiții, care va avea rolul de a încuraja investițiile și de a consolida dialogul dintre sectorul public și cel privat.

Cele două țări intenționează, de asemenea, să își extindă cooperarea în domeniul inteligenței artificiale și al noilor tehnologii. Investițiile vizează inclusiv infrastructura digitală avansată și construirea unor noi centre de date de ultimă generație.

Context geopolitic și relații comerciale

„Lumea a devenit un loc mai turbulent; vechile certitudini se destramă”, a declarat Steinmeier la banchetul de stat organizat în onoarea lui Mohammed bin Zayed, primul președinte al Emiratelor Arabe Unite care efectuează o vizită de stat în Germania.

Dorința celor două țări de a-și consolida relațiile vine și pe fondul noilor tensiuni geopolitice, inclusiv al războiului cu Iranul, care a afectat puternic din Golf. În declarația comună, Germania și Emiratele Arabe Unite au subliniat „importanța tot mai mare a unor parteneri de încredere, care împărtășesc aceleași principii”, și și-au reafirmat hotărârea de a apăra împreună ordinea internațională.

Emiratele Arabe Unite este cel mai important partener comercial al Germaniei din regiunea Golfului. Germania a exportat anul trecut în Emiratele Arabe Unite bunuri în valoare de aproximativ 11 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au ridicat la aproximativ 2 miliarde de euro.

SUA pregătesc un studiu amplu privind efectele expunerii copiilor la atacurile din 11 septembrie

Aproximativ 25.000 de copii locuiau sau mergeau la școală în Lower Manhattan în momentul prăbușirii Turnurilor Gemene, iar mii de alți copii se aflau în cartierele din apropiere. La 25 de ani de la atacuri, autoritățile americane pregătesc o cercetare amplă pentru a afla ce efecte pe termen lung ar putea avea expunerea lor la praful și contaminanții eliberați după prăbușirea clădirilor.

În zilele și săptămânile de după atacuri, copiii din zona World Trade Center au fost expuși unui nor toxic și prafului rezultat din distrugerea clădirilor. Materialul conținea particule de beton, fibre de sticlă, azbest și alți poluanți. În timp ce numeroși adulți și membri ai echipelor de intervenție au fost incluși în programe guvernamentale de monitorizare medicală, foarte puțini dintre copiii expuși au fost urmăriți pe termen lung.

Acum, acești copii sunt adulți, iar unii au ajuns la vârste la care pot apărea boli cronice. Cercetătorii nu au însă suficiente date pentru a determina dacă expunerea de la o vârstă fragedă este asociată cu probleme de sănătate apărute ulterior.

Ce va studia noua cercetare

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) pregătesc formarea unui grup de persoane expuse la 9/11 în copilărie, adolescență, la vârsta adultă tânără sau chiar înainte de naștere. Cercetarea va putea analiza efectele pe termen lung asupra mai multor domenii ale sănătății.

Printre acestea sunt sănătatea respiratorie și dezvoltarea plămânilor, sănătatea reproductivă, dezvoltarea creierului, sănătatea mintală și comportamentală, tulburările metabolice, bolile cardiovasculare și cancerul. Vor fi urmărite și alte boli cronice, precum și posibile efecte asupra educației.

Scopul nu este să se presupună că aceste probleme au fost provocate de atacurile de la 11 septembrie. Cercetătorii vor încerca să determine dacă există o asociere între expunerea timpurie la contaminanții de după atentate și efectele observate zeci de ani mai târziu.

Cine va putea participa la studiu

CDC a stabilit că vor putea fi incluși în program cei care aveau cel mult 21 de ani la 11 septembrie 2001 sau se aflau în uter și care locuiau sub Strada 14 din Manhattan ori în Brooklyn în momentul atacurilor și ulterior. Cercetătorii vor recruta și persoane de vârste similare care nu au fost expuse, pentru a putea compara rezultatele celor două grupuri.

În 2022, Congresul SUA a aprobat finanțarea unui astfel de studiu, iar CDC a anunțat recent că va căuta cercetători pentru înființarea unui centru care să coordoneze proiectul și să identifice participanții. CDC estimează că finanțarea totală a programului ar putea ajunge la 50 de milioane de dolari.

Data estimată pentru începerea proiectului este 1 iulie 2027. Numărul exact al participanților nu a fost stabilit.

Provocările recrutării și miza mai largă a studiului

Cercetătorii avertizează că recrutarea va fi dificilă. Persoanele care erau copii în 2001 sunt acum răspândite în Statele Unite și este posibil ca unele dintre ele să nu dorească să revină asupra experiențelor trăite în perioada atacurilor.

Studiul ar putea avea însă o miză mai largă. Cercetătorii consideră că informațiile obținute despre persoanele expuse la 9/11 în copilărie ar putea ajuta la identificarea unor măsuri de prevenție și intervenție pentru copiii expuși astăzi la dezastre sau conflicte.

11 septembrie 2001: Ziua care a schimbat America

La 11 septembrie 2001, Statele Unite ale Americii au fost lovite de cel mai grav atac terorist de la Pearl Harbour din 1941. Patru avioane comerciale au fost deturnate de teroriști și folosite ca arme kamikaze. Două dintre ele au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, un al treilea a izbit clădirea Pentagonului din Washington DC, iar al patrulea s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au opus rezistență. În urma atacurilor, 2.977 de civili au murit, dintre care 246 se aflau la bordul avioanelor, 2.606 la Turnurile Gemene și 125 la Pentagon.

Președintele Bush, la școală în Florida

În dimineața atacurilor, președintele George W. Bush se afla într-o vizită oficială la o școală primară din Florida, un eveniment de rutină dedicat promovării politicilor de educație. În timp ce președintele se întâlnea cu elevii, reporterul Steve Holland, care îl însoțea, se afla într-un centru de presă din apropiere. Acesta își amintește că a urmărit o transmisiune televizată în direct care arăta fumul ieșind din unul dintre turnurile gemene, lovit de un avion. Inițial considerat un accident, incidentul a căpătat proporții tragice atunci când un al doilea avion s-a prăbușit în celălalt turn, în timp ce jurnalistul privea.

„America este atacată”

Camerele de filmat au surprins expresia șocată de pe chipul președintelui Bush în momentul în care un consilier de la Casa Albă a intrat în clasă și i-a șoptit despre al doilea avion, spunându-i: „America este atacată”. Bush, care era președinte de doar opt luni, s-a pomenit în fața celei mai mari crize de securitate națională. Momentul a marcat un punct de cotitură în mandatul său. Liderul american a arătat o serie de emoții, de la groază și furie pentru atacuri, la durere și lacrimi pentru victime și promisiuni că cei vinovați vor plăti.

Panică la Washington

Panica a cuprins rapid Washingtonul. Norii de fum de la Pentagon au stârnit temeri legate de bombe plasate în mașini. Casa Albă a fost evacuată, iar Serviciul Secret le-a spus angajatelor să-și scoată pantofii cu toc și să fugă. Președintele Bush a fost supus protocolului de securitate și a zburat cu un avion al Forțelor Aeriene ale SUA în Nebraska, unde a ținut, dintr-un buncăr, o teleconferință cu specialiști în securitate și cu vicepreședintele Dick Cheney. Ulterior, el s-a întors la Washington, de unde s-a adresat națiunii din Biroul Oval. „Imaginile cu avioane care se izbesc de clădiri, cu incendii și cu structuri uriașe care se prăbușesc ne-au umplut de neîncredere, de o tristețe teribilă și de o furie tăcută și neclintită”, a declarat Bush.

Discursul de la Ground Zero

Trei zile mai târziu, la 14 septembrie 2001, președintele Bush avea să rostească un discurs care a rămas în istorie. Turnurile încă ardeau, iar mirosul se simțea de la kilometri distanță. Clădirile din jur slăbiseră din cauza exploziei și existau temeri că s-ar putea prăbuși. Președintele se afla în zona devastată, însoțit de primarul New Yorkului de la acea vreme, Rudy Giuliani. Un strat gros de cenușă acoperea străzile, trotuarele și umerii pompierilor epuizați. Stând pe rămășițele unei mașini de pompieri, Bush le-a spus echipajelor de urgență că Statele Unite se aflau acum în război cu militanții islamiști. „Vă aud! Vă aud! Restul lumii vă aude! Iar cei care au dărâmat aceste clădiri ne vor auzi pe toți în curând!”, a declarat Bush prin megafon.

Urmările atacurilor

După atacurile de la 11 septembrie, George W. Bush și-a petrecut restul mandatului încercând să prevină un alt atentat terorist. A primit critici pentru tacticile dure de interogare aplicate unor suspecți militanți islamiști, iar invazia sa din Irak din 2003 a fost considerată de mulți o greșeală costisitoare. Deturnarea celor patru avioane a scos la iveală vulnerabilități de securitate, iar după tragedie au fost adoptate măsuri de siguranță sporite în aeroporturi și clădiri publice. La un sfert de secol distanță, reporterul care l-a însoțit pe președinte în acea zi încă mai păstrează, într-o pungă, pe fundul unui dulap, pantofii plini de funingine de atunci. Recunoaște că nu-i poate arunca.

California adoptă un pachet de legi pentru protecția copiilor în mediul digital

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a promulgat joi un pachet de 13 legi care impun restricții companiilor de tehnologie în ceea ce privește protejarea copiilor. Legile vizează limitarea accesului minorilor la anumite funcții ale platformelor de social media și interzicerea jucăriilor care integrează chatboturi bazate pe inteligență artificială.

Restricții pentru rețelele sociale în cazul copiilor sub 16 ani

Una dintre legile adoptate, cunoscută drept Assembly Bill 1709, interzice expunerea copiilor cu vârsta sub 16 ani la funcții considerate „psihologic exploatatoare”, concepute pentru a prelungi timpul petrecut pe platforme. Printre acestea se numără fluxurile cu derulare infinită și redarea automată bazată pe algoritmi, mecanisme care pot încuraja utilizarea compulsivă a rețelelor sociale.

Autoritățile californiene susțin că astfel de funcții pot exploata vulnerabilitățile psihologice ale copiilor și adolescenților.

„Vrem ca toți copiii noștri – și fiecare copil din California – să crească într-o lume în care tehnologia le susține bunăstarea, în loc să le exploateze vulnerabilitățile”, a declarat Gavin Newsom.

Interdicție pentru jucăriile cu chatboturi AI

O altă lege adoptată în California interzice, pentru următorii patru ani, fabricarea și comercializarea jucăriilor care integrează chatboturi de tip companion. O măsură separată introduce obligații privind controalele parentale pentru programele de tip chatbot și impune realizarea unor evaluări privind siguranța și riscurile asociate acestora.

Una dintre legi poartă numele „Adam’s Law”, în memoria lui Adam Raine, un adolescent de 16 ani care și-a luat viața în aprilie 2025. Părinții acestuia au susținut că decizia a venit după luni de conversații cu ChatGPT, în timpul cărora gândurile suicidare ale băiatului ar fi fost validate. OpenAI a declarat că intenționează să îmbunătățească măsurile de siguranță ale ChatGPT și a recunoscut că acestea au devenit „mai puțin fiabile” pe măsură ce interacțiunile utilizatorilor au devenit mai lungi.

Extinderea sancțiunilor pentru conținut sexual generat de AI

Pachetul de legi include și o măsură care extinde sancțiunile penale privind materialele de abuz sexual asupra copiilor. Noua prevedere include și conținutul modificat digital sau generat cu ajutorul inteligenței artificiale în care este reprezentată o persoană sub 18 ani implicată în acte sexuale.

California se alătură altor state americane

California, unul dintre cele mai importante centre tehnologice din lume și sediul unor companii precum Google, Meta și Snap, se alătură astfel mai multor state americane care încearcă să limiteze practicile platformelor considerate dăunătoare pentru copii. Utah a fost primul stat american care a adoptat legislație privind accesul copiilor la rețelele sociale, fiind urmat de Arkansas, Louisiana, Ohio, Texas, Florida și New York. Abordările diferă de la un stat la altul.

La nivel internațional, mai multe țări au introdus măsuri pentru limitarea accesului minorilor la conținut online considerat nociv. Australia a adoptat inclusiv o interdicție privind utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 16 ani.

Critici și presiuni asupra companiilor Big Tech

Noile reguli din California au primit sprijin bipartizan, însă au fost și criticate. Electronic Frontier Foundation a considerat legislația o amenințare majoră pentru viața privată și libertatea de exprimare.

În paralel, companiile Big Tech se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a-și modifica practicile privind utilizatorii minori. Meta a acceptat recent un acord cu aproape toate statele americane, în valoare de până la 18 miliarde de dolari pe următorul deceniu, pentru soluționarea unor acuzații potrivit cărora platformele Facebook și Instagram au fost concepute pentru a crea dependență în rândul copiilor.