-2.2 C
România
duminică, noiembrie 8, 2026
Acasă Blog Pagina 8

Tatăl lui Meghan Markle, arestat pentru pornografie infantilă

0

Thomas Markle Sr., tatăl ducesei de Sussex, arestat în Florida într-un dosar de pornografie infantilă

Thomas Markle Sr., tatăl în vârstă de 82 de ani al lui Meghan Markle, ducesa de Sussex, a fost arestat vineri, 6 noiembrie, în Florida, într-un dosar privind presupusa deținere de materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Informația a fost confirmată de surse apropiate cazului.

Bărbatul a fost ridicat de agenți federali de la centrul Maravida Senior Living din Lakeland, Florida, unde locuia și beneficia de îngrijire specializată. Arestarea vine după deschiderea unei anchete în Filipine, unde poliția din Cebu investiga acuzații privind existența unor materiale cu abuzuri sexuale asupra minorilor în locuința sa.

Fiul său ar fi descoperit sute sau mii de imagini suspecte

Potrivit declarațiilor făcute de Thomas Markle Jr., în vârstă de 60 de ani, acesta ar fi găsit „sute, dacă nu mii” de imagini suspecte în cutii depozitate alături de amintiri și obiecte de familie. Unele materiale ar fi prezentat presupuse abuzuri sexuale asupra unor fete cu vârste de aproximativ 10-11 ani.

Fiul bărbatului susține că a predat descoperirea autorităților din Filipine și a declarat că a fost îngrozit de ceea ce a găsit și că nu a avut altă opțiune decât să își denunțe tatăl. Ulterior, un jurnalist ar fi descoperit alte materiale suspecte într-un spațiu de depozitare abandonat, aparținând lui Thomas Markle Sr., în Mexic.

Familia Markle, divizată. Tatăl ducesei respinge acuzațiile

Samantha Markle, sora vitregă a lui Meghan, și-a apărat tatăl, susținând că acuzațiile formulate de fratele său sunt inventate și urmăresc obținerea unor avantaje financiare. Ea a afirmat că Thomas Markle Jr. ar încerca să se răzbune după ce tatăl lor i-ar fi retras sprijinul financiar. Partenerul Samanthei, Mark Phillips, a contestat la rândul său acuzațiile.

Thomas Markle Sr. a negat categoric faptele imputate, declarând că este șocat și profund afectat de afirmațiile fiului său. Bărbatul a susținut că nu ar putea comite asemenea fapte și că nu înțelege de ce fiul său încearcă să îl distrugă prin ceea ce el consideră a fi minciuni.

Meghan Markle, „profund tulburată”

Ducesa de Sussex, în vârstă de 45 de ani, a transmis că este profund tulburată de anchetă și că se gândește la copiii care ar fi putut fi victime ale unor abuzuri. Meghan Markle a subliniat că protejarea minorilor trebuie să reprezinte prioritatea autorităților. Ea a amintit și de alte acuzații apărute în 2018, care au contribuit la deteriorarea relației cu tatăl său.

Potrivit informațiilor apărute în presă, Thomas Markle Sr. a fost diagnosticat cu demență. Acesta a părăsit locuința din Cebu în luna mai, după ce a suferit un accident vascular cerebral, complicat de formarea unui cheag de sânge și de amputarea ulterioară a piciorului stâng. Bărbatul se afla într-un centru de îngrijire din Florida, iar recent fusese fotografiat într-un scaun cu rotile.

AEP, replică pentru PNL: nu poți cere restructurare și să blochezi reforma

0

AEP respinge acuzațiile PNL și cere susținere pentru reforma electorală

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a respins, vineri, 6 noiembrie, acuzațiile de politizare a instituției și i-a cerut Partidului Național Liberal (PNL) să susțină reforma electorală, în loc să o blocheze procedural. Reacția instituției vine după ce PNL a transmis un comunicat de presă prin care a anunțat că nu susține modificarea Legii partidelor politice.

Într-un comunicat de presă, AEP susține că activitatea instituției trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide și reafirmă caracterul său autonom și apolitic. „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituție autonomă, independentă și apolitică, care își exercită atribuțiile cu imparțialitate, în interesul democrației și al corectitudinii procesului electoral. Respingem categoric încercarea de a transforma AEP într-o țintă a disputelor politice dintre partide”, se arată în comunicat.

Reforma, susținută doar declarativ și blocată procedural

Instituția afirmă că necesitatea restructurării sale a fost deja analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului. „Reforma instituției nu poate fi susținută doar declarativ și, în același timp, blocată procedural. Facem apel la reprezentanții PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume această responsabilitate și să contribuie activ la dezbaterea și adoptarea proiectului”, transmite AEP.

Cinci inițiative legislative în ultimele nouă luni

Potrivit instituției, în ultimele nouă luni au fost elaborate cinci inițiative legislative care urmăresc modernizarea cadrului electoral din România. Acestea vizează aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice și vizarea publicului-țintă, transpunerea directivelor europene referitoare la participarea cetățenilor UE la alegerile europarlamentare și locale, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea AEP și modificarea legislației privind partidele politice.

Propunerile au fost discutate cu reprezentanți ai partidelor parlamentare și neparlamentare, ai societății civile și ai mediului universitar. În paralel, proiectul privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, iar AEP pregătește documentația necesară unui viitor Cod electoral.

Regulamentul de funcționare, neaprobat de Parlament

Autoritatea Electorală Permanentă atrage atenția că Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat nici până în prezent. Instituția consideră nefondate acuzațiile potrivit cărora inițiativele legislative ar urmări favorizarea unei formațiuni politice.

„Prin urmare, acuzația că aceste demersuri ar servi interesele unui partid este nefondată și reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare. Rapoartele de activitate ale AEP pentru 2024 și 2025 documentează problemele reale ale sistemului electoral. Reforma nu este despre vreun partid politic, este despre funcționarea corectă a democrației”, se arată în comunicat.

AEP susține că schimbările propuse urmăresc eliminarea disfuncționalităților legislative, creșterea transparenței și consolidarea mecanismelor de control și responsabilitate în procesul electoral. „Reamintim că AEP se află sub autoritatea Parlamentului, iar autonomia sa trebuie respectată și protejată sub toate aspectele, inclusiv în declarațiile publice”, mai precizează instituția.

Rogobete: Funcțiile de conducere din sănătate nu pot fi ocupate pe viață

0

Ministrul Sănătății schimbă regulile de numire a conducerii instituțiilor sanitare

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat vineri că a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță care modifică regulile de conducere pentru instituțiile publice cu statut sanitar, fără paturi, aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

„Am spus întotdeauna că a fi manager sau director într-un spital sau într-o instituție medicală nu este un bonus, ci o mare responsabilitate. Deși suntem în anul 2026, sistemul medical are încă instituții în care funcțiile de conducere sunt ocupate pe viață. Nu pot să accept așa ceva!”, a transmis Rogobete.

Concurs și contracte de management pe patru ani

Potrivit ministrului, noile reguli se vor aplica unor instituții precum Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Institutul Național de Transfuzie Sanguină (INTS) și Agenția Națională de Transplant (ANT).

„Conducătorii acestora vor ocupa funcțiile în urma unui concurs, pe baza unor contracte de management încheiate pentru o perioadă de patru ani, cu indicatori de performanță și evaluare anuală. Acolo unde managementul este defectuos și obiectivele asumate nu sunt îndeplinite, contractele vor putea fi reziliate în condițiile legii”, a explicat Rogobete.

Ministrul a precizat că își dorește instituții „în care performanța directorilor să poată fi evaluată și în care, atunci când există probleme de management sau obiectivele asumate nu sunt îndeplinite, să pot interveni”.

Proceduri simplificate pentru medicii specialiști din Marea Britanie

Același proiect de ordonanță prevede simplificarea procedurii de recunoaștere a diplomelor, certificatelor și titlurilor de medic specialist obținute în Marea Britanie.

„Medicii care doresc să profeseze în România trebuie să beneficieze de proceduri administrative clare și eficiente”, a transmis Rogobete.

Pentru medicii rezidenți, ministrul anunță extinderea posibilității de desemnare a „coordonatorilor de pregătire, inclusiv din rândul cadrelor didactice care ocupă funcții de șefi de secție în spitale”. De asemenea, proiectul simplifică procedura de desemnare a coordonatorilor pentru specialitățile deficitare, precum neurologia pediatrică, expertiza medicală a capacității de muncă și medicina sportivă. Modificările vizează și alte specialități în care pregătirea rezidenților este asigurată de un singur coordonator la nivel național.

Angajarea medicilor înainte de examenul de specialist

O altă măsură anunțată de ministrul Sănătății îi privește pe medicii care au finalizat pregătirea în rezidențiat, însă nu au promovat încă examenul de specialist.

„Am creat cadrul legal pentru simplificarea angajării medicilor care au finalizat pregătirea în rezidențiat, dar nu au promovat încă examenul de specialist, în condițiile prevăzute de lege. Este o soluție care poate contribui la reducerea presiunii asupra personalului medical din spitale”, a precizat Alexandru Rogobete.

Norvegia a ascuns un sistem antigheață în parapetul autostrăzii

0

Norvegia testează un parapet care împrăștie sare pe șosea înainte de apariția poleiului

Un nou sistem antigheață integrat direct în parapetul autostrăzii va fi pus în funcțiune pe 12 noiembrie, odată cu deschiderea noului tronson al autostrăzii E6 dintre Kvithammar și Åsen, în regiunea Trøndelag din Norvegia. Instalația este amplasată pe porțiunea Kleiva, o zonă de circa 280 de metri între două tuneluri, unde furtunurile sunt montate direct în structura parapetului.

Potrivit lui Roar Dypvik, consultant operațional al companiei de drumuri Nye Veier, în Kleiva temperaturile sunt adesea mai scăzute decât pe restul traseului. Locul primește puțin soare, iar pe sub drum trece un pârâu, condiții care favorizează formarea gheții.

Senzori și comandă de la distanță

Sistemul se bazează pe senzori care urmăresc temperatura și „punctul de rouă”, un indicator care arată când umezeala din aer se poate transforma în condens sau brumă. Când apare riscul de polei, echipa de întreținere pornește instalația de la distanță, chiar și de pe telefon, printr-o aplicație. Parapetul pulverizează o soluție de apă și sare direct pe șosea, înainte ca drumul să devină alunecos.

Mașinile care trec prin zonă duc o parte din sare mai departe, ceea ce contribuie la reducerea cantității rămase pe carosabil.

Mai puțină sare, mai puțină coroziune

Sarea rămâne principala armă împotriva gheții, dar accelerează coroziunea mașinilor și ajunge în sol și în apele din apropiere. Tratând doar porțiunea cu adevărat expusă, consumul total de sare ar putea scădea. Nye Veier și-a propus să reducă cu 75% până în 2030 emisiile generate de întreținerea drumurilor, deși compania spune că e prea devreme pentru un calcul al câștigurilor.

Instalația din Kleiva rămâne un proiect-pilot pe durata unui sezon de iarnă. Dacă rezultatele sunt bune, sistemul ar putea fi montat și în alte puncte expuse la îngheț, precum curbe, poduri sau porțiuni umbrite. Rămân de evaluat costurile de instalare, întreținerea duzelor și fiabilitatea pe ger sever.

Anchetă europeană după accidentul feroviar din Spania

0

Parchetul European anchetează posibile fraude cu fonduri UE pe linia feroviară Madrid-Sevilla

Parchetul European (EPPO) a deschis o nouă investigație privind posibile fraude cu fonduri europene destinate modernizării liniei feroviare de mare viteză dintre Madrid și Sevilla, anunță instituția. Ancheta vizează lucrările la sistemele de siguranță și comunicații de pe traseul pe care, la sfârșitul lunii octombrie, s-a produs un accident feroviar tragic în apropierea localității Urda, din provincia Toledo.

Verificări la trei instituții spaniole

Procurorii europeni au anunțat vineri, 6 noiembrie, că desfășoară activități de investigare la trei instituții din Spania: Administratorul Infrastructurii Feroviare (ADIF), Agenția de Stat pentru Siguranță Feroviară (AESF) și Curtea de Conturi a Spaniei. Scopul anchetei este de a stabili dacă au existat fraude în legătură cu finanțările europene alocate renovării și modernizării sistemelor de siguranță, semnalizare și comunicații de pe această rută.

Autoritățile europene nu au precizat dacă există o legătură directă între presupusele nereguli financiare investigate și accidentul feroviar din 28 octombrie.

O anchetă deschisă din oficiu

Investigația este coordonată de biroul Parchetului European din Madrid și beneficiază de sprijinul Unității Centrale Operaționale (UCO) din cadrul Guardia Civil. Procurorii europeni au decis să deschidă dosarul din oficiu, fără ca instituția să indice existența unei sesizări externe care să fi declanșat procedurile.

EPPO a explicat că a confirmat în mod excepțional existența anchetei, având în vedere interesul public ridicat pentru acest caz, dar a precizat că, în această etapă, nu vor fi comunicate alte informații despre investigație.

A doua investigație privind aceeași linie feroviară

Noua anchetă nu este prima care vizează utilizarea banilor europeni pentru infrastructura feroviară de mare viteză dintre Madrid și Sevilla. Parchetul European a deschis un alt dosar în martie 2026, tot în legătură cu posibile fraude privind fondurile UE destinate întreținerii acestei linii.

Cele două investigații readuc în atenție modul în care sunt gestionate finanțările europene pentru infrastructura de transport, inclusiv cele destinate sistemelor esențiale pentru siguranța circulației.

România pregătește Strategia Anticorupție 2026-2030: 108 măsuri de combatere

0

Strategia Națională Anticorupție 2026-2030, în consultare publică: 108 măsuri pentru reducerea riscurilor de corupție

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că a semnat proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2026-2030, document publicat în consultare publică. Potrivit ministrului, prioritizarea adoptării strategiei a fost una dintre preocupările sale după preluarea mandatului, iar procesul de elaborare a început încă din 2025.

Noua strategie prevede 108 măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea corupției în instituțiile publice și în sectoarele considerate vulnerabile. Obiectivele urmărite sunt consolidarea integrității instituționale, creșterea rezilienței administrative și reducerea vulnerabilităților la corupție în mai multe domenii de activitate.

Sectoarele vizate de strategie

Printre domeniile vizate se numără achizițiile publice, transporturile, mediul de afaceri, întreprinderile publice, administrația centrală și locală, educația, sănătatea, protecția mediului, sportul, sistemul electoral, sectorul fiscal și cel vamal. Strategia include și măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției care facilitează criminalitatea organizată.

Auditări, consilieri de etică și digitalizare

Printre măsurile prevăzute în planul de acțiune se numără auditarea periodică a instituțiilor, consolidarea funcției consilierilor de etică și a structurilor cu atribuții de integritate, precum și digitalizarea proceselor administrative considerate vulnerabile.

Radu Marinescu a precizat că documentul a fost elaborat pe baza consultărilor instituționale, a unui studiu criminologic, a unei evaluări externe independente, a activității Direcției Naționale Anticorupție, precum și a datelor Eurobarometrelor Comisiei Europene și a studiilor europene privind domeniile cu risc ridicat de corupție.

Monitorizare și raportare anuală

O altă noutate este metodologia de monitorizare a implementării strategiei, care urmărește organizarea unitară a celor cinci platforme de cooperare, stabilirea atribuțiilor secretariatului tehnic și introducerea unor proceduri de evaluare tematică a instituțiilor. Implementarea strategiei se va realiza sub autoritatea și coordonarea ministrului Justiției, cu raportare anuală către Guvern.

„După adoptarea acestei hotărâri România va avea un instrument strategic major în lupta împotriva corupției”, a transmis Radu Marinescu într-o postare pe Facebook.

Nicușor Dan avertizează asupra manipulării alegerilor prin IA și conturi false

0

Nicușor Dan avertizează că manipularea digitală poate acoperi vocea alegătorilor

Președintele Nicușor Dan a atras atenția că zeci de mii de conturi false, manipularea algoritmică și materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale pot acoperi vocea legitimă a cetățenilor și pot afecta legitimitatea alegerilor. Declarațiile au fost făcute vineri, în cadrul unei reuniuni de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională”, organizată în programul trienal al președinției Asociației Curților Constituționale Francofone.

Șeful statului a subliniat că legitimitatea electorală nu mai poate fi evaluată doar prin corectitudinea numărării voturilor, ci trebuie analizate și condițiile în care se desfășoară campaniile electorale și modul în care cetățenii își formează opiniile. „Alegerile sunt fundamentul democrației și nu mai suntem în situația în care legitimitatea unor alegeri să se rezume la numărarea corectă a voturilor. Trebuie să ne uităm la cum se desfășoară campania și mai ales la modul în care cetățenii pot să-și formeze opiniile”, a declarat președintele.

Conturile false și algoritmii, principalele vulnerabilități

Nicușor Dan a enumerat vulnerabilitățile create de extinderea spațiului digital: manipularea algoritmică, publicitatea politică direcționată, campaniile inautentice de influență politică și utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea de materiale false. „Pericolul pentru democrație este că vocea legitimă a cetățeanului riscă să nu se mai audă. Riscă să fie acoperită de sute de mii sau zeci de mii de conturi false plătite sau ca un algoritm sau altul să acopere vocea legitimă a cetățeanului”, a spus el.

În opinia sa, aceste fenomene afectează atât dreptul fundamental de a alege, cât și dreptul cetățenilor de a fi informați.

Reacția instituțiilor, esențială prin rapiditate

Președintele a subliniat că nu este suficient ca instituțiile să identifice mecanismele de manipulare și să cunoască instrumentele prin care pot răspunde, ci este esențial și timpul în care pot interveni. „Întrebarea fundamentală este cât de repede pot ele să răspundă. Pentru că dacă o informație s-a răspândit, să zicem, la 20% din populație într-o formă care este falsă sau inautentică, este extrem de important”, a afirmat Nicușor Dan.

El a arătat că societățile democratice se confruntă cu un teritoriu nou, pe care instituțiile trebuie să îl înțeleagă, iar experiențele acumulate pot contribui la găsirea unui echilibru între drepturile fundamentale. Șeful statului a mai menționat dificultățile legate de finanțarea campaniilor politice, în condițiile diversificării modalităților prin care circulă resursele financiare și ale provocărilor privind reglementarea fluxurilor financiare.

Elevă de 9 ani din Italia, lăsată fără masă la școală pentru o datorie de 12 euro

0

Elevă de 9 ani din Taranto, lăsată fără masă la școală din cauza unei datorii de 12 euro

Un incident care a stârnit indignare în sudul Italiei a avut loc la Taranto, unde o elevă în vârstă de 9 ani nu a primit mâncare la școala cu program prelungit pe care o frecventa, din cauza unei datorii de 12 euro pe care ar avea-o tatăl ei.

Potrivit relatărilor, tatăl fetiței a fost sunat și informat că fiica sa nu a primit de mâncare din cauza sumei restante. Bărbatul și-a găsit copilul singur, în timp ce colegii ei stăteau cu farfuriile pline în față și mâncau.

Tatăl a declarat că nu avea cunoștință despre această datorie de 12 euro și a contactat un avocat pentru a clarifica situația.

Incidentul a provocat reacții puternice în spațiul public italian, ridicând întrebări despre modul în care școlile gestionează situațiile financiare ale familiilor și despre tratamentul aplicat copiilor în astfel de cazuri.

Premierul Belgiei rămâne în funcție după refuzul demisiei de către rege

0

Premierul Belgiei rămâne în funcție după ce regele i-a refuzat demisia

Premierul belgian Bart De Wever rămâne în funcție după ce regele Philippe a refuzat să îi accepte demisia, în urma eșecului negocierilor privind bugetul, a anunțat Palatul Regal.

Decizia monarhului a venit după ce acesta a primit angajamente oficiale din partea liderilor celor cinci partide ale coaliției de guvernare că vor face concesii pentru a ajunge la un compromis. Anunțul a fost transmis printr-un comunicat al Palatului Regal, după o întâlnire între rege și Bart De Wever.

Negocierile bugetare au provocat criza politică

Criza politică a fost provocată de neînțelegerile privind bugetul Belgiei pentru 2027 și măsurile de austeritate prin care guvernul vrea să economisească aproximativ 10 miliarde de euro până în 2029.

De Wever, un politician conservator, conduce o coaliție formată din cinci partide cu orientări politice diferite, de la stânga la dreapta. Negocierile bugetare au ajuns într-un impas la sfârșitul săptămânii trecute, după ce partidele de dreapta și de centru-stânga nu au reușit să ajungă la un acord privind reformele fiscale. În consecință, De Wever și-a prezentat demisia luni.

Pe parcursul săptămânii, regele s-a întâlnit cu liderii partidelor pentru a încerca să depășească blocajul politic.

Angajamentele liderilor coaliției

„Toți și-au reafirmat hotărârea de a ajunge la un acord privind o traiectorie bugetară solidă pentru următorii trei ani”, a transmis Palatul Regal.

„Regele a subliniat necesitatea găsirii unui echilibru între menținerea coeziunii sociale și stimularea creșterii economice. Fiecare lider s-a angajat să respecte spiritul compromisului și să dea dovadă de responsabilitate pentru atingerea acestui obiectiv”, se arată în comunicat.

De Wever îl va informa pe regele Philippe despre progresele negocierilor pe 16 noiembrie, potrivit Palatului Regal.

Belgia, sub presiune pentru reducerea deficitului bugetar

Belgia trebuie să economisească miliarde de euro pentru a respecta regulile UE privind deficitul bugetar și datoria publică. În același timp, țara se confruntă cu presiuni pentru a majora considerabil cheltuielile pentru apărare în următorii ani, în conformitate cu planurile NATO.

Guvernul se confruntă și cu presiuni tot mai mari din partea populației și a sindicatelor, care au organizat proteste împotriva măsurilor de austeritate pregătite de autorități.

Comisia Europeană acuză TikTok de „găuri de iepure” algoritmice. Ce amenzi riscă

0

Comisia Europeană acuză TikTok că își atrage utilizatorii în „găuri de iepure” prin algoritmii de recomandare

Comisia Europeană a acuzat TikTok că încalcă regulile europene privind platformele online prin intermediul algoritmilor săi de recomandare, care îi pot atrage pe utilizatori în așa-numitele „găuri de iepure”. Fenomenul apare atunci când oamenii sunt conduși tot mai mult către un anumit tip de conținut, prin recomandări repetate, uneori chiar și atunci când materialele respective pot avea efecte negative asupra lor.

Concluziile preliminare au fost anunțate vineri și reprezintă prima dată când Comisia Europeană se concentrează asupra sistemelor de recomandare ale unei platforme de socializare, pe care le consideră o posibilă încălcare a Actului privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA). În baza acestei legislații, companiile pot primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală.

„Este prima dată când abordăm direct modelul sistemelor de recomandare bazate pe interacțiune (engagement)”, a declarat un oficial al Comisiei. Acesta este al cincilea caz în care Comisia Europeană acuză TikTok de încălcarea regulilor UE. Până acum, însă, platforma deținută de o companie chineză nu a primit nicio amendă din partea instituției europene.

În comunicatul publicat vineri, Comisia susține că TikTok nu a evaluat suficient riscul ca utilizatorii să fie atrași în aceste „găuri de iepure” printr-un flux continuu de videoclipuri personalizate. Printre materialele recomandate se pot afla inclusiv videoclipuri care abordează subiecte sensibile, precum sănătatea mintală sau imaginea corporală. Investigația s-a concentrat cel mai mult asupra efectelor asupra sănătății mintale, deoarece „probele erau cele mai solide” în această privință, a explicat un alt oficial european.

Algoritmul recomandă conținut similar chiar și atunci când acesta poate fi dăunător

Potrivit Comisiei Europene, cu cât utilizatorii interacționează mai mult cu un anumit tip de conținut, chiar dacă acesta poate fi dăunător, cu atât platforma le recomandă mai multe videoclipuri de acel fel. De asemenea, un aspect menționat de Comisie este că măsurile luate până acum de TikTok pentru a limita acest fenomen nu au fost eficiente.

Unul dintre oficialii Comisiei a explicat că platforma ar trebui să acorde mai multă importanță semnalelor „explicite” transmise de utilizatori, cum este butonul „nu mă interesează”, decât indicatorilor indirecți, precum timpul petrecut pe un videoclip sau numărul de aprecieri. Aceste date arată cât de mult interacționează utilizatorii cu materialele de pe platformă, fiind folosite de algoritm pentru a decide ce alte videoclipuri să le recomande.

Oficialul a mai spus și că soluțiile adoptate de TikTok pentru reducerea acestor riscuri trebuie să aibă efecte propriu-zise, iar măsurile din acest moment nu îndeplinesc acest criteriu. „Opțiunea «nu mă interesează» trebuie să aibă o semnificație reală, concretă; nu ar trebui să fie doar un detaliu nesemnificativ, după care sistemul revine la vechiul mod de funcționare a recomandărilor”, a declarat reprezentantul Comisiei.

Actul privind Serviciile Digitale prevede și posibilitatea ca utilizatorii să aleagă un flux de conținut care nu este personalizat în funcție de interesele și activitatea lor. Cu toate acestea, doar 0,2% dintre utilizatorii TikTok aleg această opțiune, potrivit unuia dintre oficialii europeni.

TikTok poate evita amenda dacă propune măsuri acceptate de Comisie

Momentan, compania poate analiza dovezile Comisiei Europene, își poate apăra modul de funcționare și poate propune soluții pentru problemele semnalate de autoritățile europene. Dacă planul de remediere va fi considerat acceptabil de autoritatea de reglementare, TikTok ar putea evita aplicarea unei amenzi.

Platforma a mai reușit să încheie o investigație desfășurată în baza Actului privind Serviciile Digitale. Ancheta aceea a vizat transparența publicității, iar TikTok a ajuns la un acord cu Comisia Europeană, acceptând să ia mai multe măsuri pentru corectarea problemelor.