16.7 C
România
sâmbătă, septembrie 12, 2026
Acasă Blog Pagina 8

California înăsprește regulile pentru copii: restricții la rețele sociale și jucării AI

0

California adoptă un pachet de legi pentru protecția copiilor în mediul digital

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a promulgat joi un pachet de 13 legi care impun restricții companiilor de tehnologie în ceea ce privește protejarea copiilor. Legile vizează limitarea accesului minorilor la anumite funcții ale platformelor de social media și interzicerea jucăriilor care integrează chatboturi bazate pe inteligență artificială.

Restricții pentru rețelele sociale în cazul copiilor sub 16 ani

Una dintre legile adoptate, cunoscută drept Assembly Bill 1709, interzice expunerea copiilor cu vârsta sub 16 ani la funcții considerate „psihologic exploatatoare”, concepute pentru a prelungi timpul petrecut pe platforme. Printre acestea se numără fluxurile cu derulare infinită și redarea automată bazată pe algoritmi, mecanisme care pot încuraja utilizarea compulsivă a rețelelor sociale.

Autoritățile californiene susțin că astfel de funcții pot exploata vulnerabilitățile psihologice ale copiilor și adolescenților.

„Vrem ca toți copiii noștri – și fiecare copil din California – să crească într-o lume în care tehnologia le susține bunăstarea, în loc să le exploateze vulnerabilitățile”, a declarat Gavin Newsom.

Interdicție pentru jucăriile cu chatboturi AI

O altă lege adoptată în California interzice, pentru următorii patru ani, fabricarea și comercializarea jucăriilor care integrează chatboturi de tip companion. O măsură separată introduce obligații privind controalele parentale pentru programele de tip chatbot și impune realizarea unor evaluări privind siguranța și riscurile asociate acestora.

Una dintre legi poartă numele „Adam’s Law”, în memoria lui Adam Raine, un adolescent de 16 ani care și-a luat viața în aprilie 2025. Părinții acestuia au susținut că decizia a venit după luni de conversații cu ChatGPT, în timpul cărora gândurile suicidare ale băiatului ar fi fost validate. OpenAI a declarat că intenționează să îmbunătățească măsurile de siguranță ale ChatGPT și a recunoscut că acestea au devenit „mai puțin fiabile” pe măsură ce interacțiunile utilizatorilor au devenit mai lungi.

Extinderea sancțiunilor pentru conținut sexual generat de AI

Pachetul de legi include și o măsură care extinde sancțiunile penale privind materialele de abuz sexual asupra copiilor. Noua prevedere include și conținutul modificat digital sau generat cu ajutorul inteligenței artificiale în care este reprezentată o persoană sub 18 ani implicată în acte sexuale.

California se alătură altor state americane

California, unul dintre cele mai importante centre tehnologice din lume și sediul unor companii precum Google, Meta și Snap, se alătură astfel mai multor state americane care încearcă să limiteze practicile platformelor considerate dăunătoare pentru copii. Utah a fost primul stat american care a adoptat legislație privind accesul copiilor la rețelele sociale, fiind urmat de Arkansas, Louisiana, Ohio, Texas, Florida și New York. Abordările diferă de la un stat la altul.

La nivel internațional, mai multe țări au introdus măsuri pentru limitarea accesului minorilor la conținut online considerat nociv. Australia a adoptat inclusiv o interdicție privind utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 16 ani.

Critici și presiuni asupra companiilor Big Tech

Noile reguli din California au primit sprijin bipartizan, însă au fost și criticate. Electronic Frontier Foundation a considerat legislația o amenințare majoră pentru viața privată și libertatea de exprimare.

În paralel, companiile Big Tech se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a-și modifica practicile privind utilizatorii minori. Meta a acceptat recent un acord cu aproape toate statele americane, în valoare de până la 18 miliarde de dolari pe următorul deceniu, pentru soluționarea unor acuzații potrivit cărora platformele Facebook și Instagram au fost concepute pentru a crea dependență în rândul copiilor.

Trump rămâne ferm: Aș proceda identic. Ce declară despre conflictul cu Iranul

0

Trump nu regretă războiul cu Iranul: „Aș face exact ceea ce am făcut”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu regretă decizia de a intra în război cu Iranul, în ciuda impactului pe care conflictul l-ar putea avea asupra alegerilor legislative americane din noiembrie. „Dacă ar fi să o fac din nou, aș face exact ceea ce am făcut”, a afirmat Trump într-un interviu difuzat joi în emisiunea „The Ingraham Angle”.

Președintele american a respins sugestiile potrivit cărora unii dintre susținătorii săi ar fi nemulțumiți sau demoralizați din cauza războiului cu Iranul. Trump și-a reiterat convingerea că actualul conflict se va încheia imediat după alegerile legislative de la jumătatea mandatului. „Se termină imediat după alegeri”, a spus el.

Acuzații la adresa Teheranului privind influențarea scrutinului

Declarațiile de joi vin după afirmații similare făcute miercuri, când Trump a susținut că Teheranul încearcă să influențeze alegerile care vor decide dacă Partidul Republican își păstrează controlul asupra Congresului. Scrutinul din noiembrie reprezintă un test important pentru administrația Trump, iar rezultatul poate influența capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică în Congres.

Impactul economic al conflictului pune presiune pe republicani

Conflictul dintre SUA și Iran a început să aibă consecințe economice importante, în special prin creșterea prețurilor la petrol și gaze. Evoluția prețurilor la energie a devenit o problemă pentru republicani înaintea alegerilor, deoarece scumpirea carburanților și a energiei poate afecta direct gospodăriile americane și poate influența percepția alegătorilor asupra administrației.

Trump susține însă că decizia de a declanșa războiul a fost una corectă și că nu ar proceda diferit dacă ar avea din nou de ales. Declarațiile președintelui american vin într-un moment în care conflictul cu Iranul continuă să genereze tensiuni în Orientul Mijlociu, iar efectele sale se resimt inclusiv pe piețele internaționale de energie și în sectorul transportului maritim.

Atacuri cu drone în Rusia: doi morți și șapte răniți în regiunea Belgorod

0

Atacuri cu drone în regiunea rusă Belgorod: doi morți și șapte răniți

Două persoane au murit, iar alte șapte au fost rănite în urma unor atacuri cu drone asupra regiunii ruse Belgorod, au anunțat autoritățile regionale. Incidentele au avut loc în mai multe localități din regiunea aflată la granița cu Ucraina.

În orașul Novîi Oskol, situat la est de Belgorod, un bărbat a murit după ce o dronă a detonat la o instalație al cărei nume nu a fost precizat de autorități. Alte cinci persoane au fost rănite în urma unor incidente produse în diferite localități din regiune.

Un alt incident a fost raportat în orașul Șebekino, aflat în apropierea graniței cu Ucraina. Un bărbat a murit după ce o dronă a lovit autoturismul în care se afla, iar o femeie care călătorea în aceeași mașină a fost rănită.

Autoritățile ruse nu au oferit, în informațiile inițiale, detalii suplimentare despre natura obiectivului vizat sau despre circumstanțele exacte în care s-au produs exploziile. Bilanțul victimelor provine din declarațiile autorităților ruse și nu a fost verificat independent.

Regiunea Belgorod este una dintre zonele rusești cel mai frecvent vizate de atacuri cu drone, în special din cauza proximității față de Ucraina. Atacurile au vizat în trecut atât infrastructură și obiective militare, cât și zone civile și vehicule.

Rusia acuză în mod repetat Ucraina pentru astfel de atacuri, în timp ce autoritățile ucrainene revendică sau comentează doar unele dintre operațiunile desfășurate pe teritoriul rus.

Canada acordă Ucrainei un nou pachet de apărare antiaeriană. Zelenski: „Este crucial”

0

Canada acordă Ucrainei un pachet de apărare antiaeriană de 260 de milioane de dolari americani

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Canada va furniza Ucrainei un pachet important de apărare antiaeriană, în valoare de aproximativ 350 de milioane de dolari canadieni (circa 260 de milioane de dolari americani), în contextul intensificării atacurilor rusești înaintea sezonului rece.

Anunțul a fost făcut joi, în timpul vizitei lui Zelenski în Canada, unde liderul ucrainean s-a întâlnit cu premierul Mark Carney și cu alți oficiali canadieni. Cele două țări au semnat, de asemenea, o declarație prin care își reafirmă angajamentul față de parteneriatul bilateral.

Premierul canadian Mark Carney a declarat că țara sa va sprijini Ucraina cu interceptoare pentru apărarea antiaeriană, prin mecanismul american Jumpstart. „Canada și Ucraina au finalizat un acord pentru furnizarea unor interceptoare critice pentru apărarea antiaeriană”, a spus Carney.

Volodimir Zelenski a salutat decizia și a descris ajutorul drept unul esențial pentru Ucraina. „Sunt foarte recunoscător. Acesta este un pachet foarte important de apărare antiaeriană și este crucial”, a declarat președintele ucrainean.

Sprijin canadian de aproximativ 26 de miliarde de dolari canadieni de la începutul invaziei

Canada susține că, de la începutul invaziei rusești din 2022, a oferit Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 26 de miliarde de dolari canadieni, inclusiv pentru infrastructura energetică.

Vizita lui Zelenski în Canada are loc într-un moment în care Ucraina încearcă să își consolideze sistemele de apărare înaintea iernii. Rusia și-a intensificat în ultimii ani atacurile asupra infrastructurii energetice, iar Kievul se teme de noi lovituri asupra sistemelor de încălzire și alimentare cu energie.

Mark Carney a subliniat că sprijinul Canadei nu se limitează la apărare și a promis că țara sa va contribui și la reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. Premierul canadian a evidențiat și legăturile istorice dintre cele două țări, amintind contribuția comunității ucrainene la dezvoltarea provinciilor din vestul Canadei. Canada găzduiește peste un milion de persoane de origine ucraineană.

Zelenski a ajuns la Calgary miercuri seară, după ce a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea în Norvegia. Vizita sa în Canada face parte dintr-o serie de deplasări diplomatice prin care Ucraina încearcă să obțină sprijin suplimentar pentru apărarea teritoriului și protejarea infrastructurii în timpul iernii.

Atacuri cu drone pe front și în spatele liniilor

În paralel cu anunțul privind apărarea antiaeriană a Ucrainei, luptele au continuat pe front și în spatele liniilor. Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au lovit peste noapte o rafinărie de petrol din regiunea Yamalo-Neneț și un port din Daghestan, precum și alte obiective despre care a spus că sunt importante pentru industria militară rusă.

Ministerul rus al Apărării a susținut că 448 de drone ucrainene au fost doborâte într-o singură noapte. În regiunea Voronej, guvernatorul Alexander Gusev a anunțat moartea unei femei în orașul Borisoglebsk, după ce fragmente provenite de la drone au căzut în zonă.

În Ucraina, atacurile rusești au lovit clădiri aparținând unui important producător de alimente din Dnipro. Potrivit autorităților locale, cel puțin două persoane au murit. De asemenea, doi membri ai echipajului, cetățeni azeri, au fost uciși într-un atac cu drone asupra unei nave de marfă în regiunea Odesa. Alți doi membri ai echipajului au fost transportați la spital în Ciornomorsk. Ucraina a acuzat Rusia pentru atac, însă autoritățile de la Baku nu au precizat cine s-a aflat în spatele loviturii.

Accident grav în Elveția: un autocar turistic s-a răsturnat; mai multe persoane au murit

0

Accident grav în Elveția: un autocar turistic s-a răsturnat pe un drum de munte

Mai multe persoane au murit, iar altele au fost rănite după ce un autocar turistic s-a răsturnat joi pe un drum de munte din cantonul Graubünden, în estul Elveției. Accidentul a avut loc în apropierea localității Susch, la intrarea în Parcul Național Elvețian, pe tronsonul de drum dintre Susch și Zernez, în valea Engadine.

Poliția din Graubünden a confirmat producerea accidentului și decesele printr-un mesaj publicat pe platforma X, însă nu a anunțat deocamdată numărul exact al victimelor. Nici naționalitățile acestora și nici cauza pentru care autocarul a ieșit de pe șosea nu au fost precizate.

Intervenția echipelor de urgență

La locul accidentului au intervenit mai multe echipe de urgență, iar mai multe elicoptere au aterizat în apropiere pentru a sprijini operațiunile de intervenție.

Anchetă în desfășurare

Presa elvețiană a identificat autocarul ca aparținând companiei Oad, o agenție de turism din Țările de Jos care organizează excursii și vacanțe în mai multe țări europene. Poliția elvețiană a anunțat că ancheta privind circumstanțele accidentului este în desfășurare, iar deocamdată autoritățile nu au oferit informații suplimentare despre cauza producerii acestuia.

Bolojan, la audierile comisiei din Senat privind întâlnirea cu șefa CCR? Ce a răspuns

0

Ilie Bolojan, incertitudine privind prezența la audierile din Senat: „Voi vedea când a venit invitația”

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi seara, la B1 TV, că nu știe încă dacă va participa la audierea programată pe 15 septembrie în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului, care anchetează împrejurările întâlnirii pe care a avut-o cu președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, pe 14 august.

Întrebat dacă va merge la noua dată stabilită pentru audieri, Bolojan a răspuns: „Voi vedea când a venit invitația și care va fi agenda”.

Premierul interimar nu s-a prezentat la audierile de marți, invocând că agenda întâlnirilor nu i-a permis să participe. „Am fost invitat în cursul acestei săptămâni. Am avut o zi plină de întâlniri pe componenta de nuclear, pe componenta de energie, pe fondul de modernizare și nu am reușit să mă duc”, a explicat el.

Bolojan a calificat demersul comisiei drept „o acțiune de tip politic” și a afirmat că este vorba despre „o comisie gândită pentru scopuri de hărțuire”.

„Așa-zisa anchetă care este la Senat nu este decât o acțiune de tip politic, una de a genera subiecte care nu au niciun fel de legătură cu realitatea”, a conchis prim-ministrul interimar.

Doi profesori din Pitești, reținuți pentru mită la examene

0

Doi profesori de la Centrul Universitar Pitești, reținuți pentru luare de mită

Doi profesori de la Centrul Universitar Pitești, structură a Universității Politehnica București, au fost reținuți pentru 24 de ore într-un dosar de corupție. Procurorii îi acuză că ar fi primit bani de la studenți în schimbul promovării frauduloase a unor examene.

Cei doi profesori au fost reținuți miercuri seară de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș. Potrivit anchetatorilor, unul dintre ei este cercetat pentru luare de mită și, în formă continuată, complicitate la luare de mită, iar celălalt este acuzat de luare de mită în formă continuată.

Sumele pretinse studenților

Din ancheta procurorilor reiese că, în august 2026, unul dintre dascăli ar fi pretins și primit 700 de lei de la un student, chiar în incinta Centrului Universitar Pitești, pentru a-l ajuta să promoveze materia pe care o preda.

Anchetatorii susțin că profesorul ar fi procedat similar și în alte opt situații. El ar fi primit de la alți opt studenți sume cuprinse între 200 de lei și 250 de euro, bani care ar fi fost destinați colegului său, pentru promovarea examenelor la disciplinele predate de acesta.

Percheziții la patru adrese

Miercuri dimineață, procurorii au făcut percheziții la patru adrese: două locuințe ale aceleiași persoane, domiciliul comun al altor două persoane și sediul instituției de învățământ superior.

În cadrul acțiunii au fost puse în executare și mai multe mandate de aducere. Perchezițiile s-au desfășurat cu sprijinul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și al Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Argeș.

La finalul descinderilor, cei doi profesori au fost reținuți pentru 24 de ore. Ei urmează să fie prezentați instanței, cu propuneri privind luarea unor măsuri preventive.

Ancheta vizează fapte de corupție presupus comise în cursul anului 2026 și este în desfășurare. Procurorii urmează să ofere noi informații pe măsură ce cercetările avansează.

Record de închideri ale aeroporturilor rusești: 993 într-o lună

0

Aeroporturile din Rusia, record negativ de închideri într-o singură lună

Aeroporturile rusești au înregistrat în august cea mai perturbată lună pentru aviația civilă de la începutul invaziei în Ucraina, după ce amenințările cu drone au dus la închiderea temporară repetată a spațiului aerian. Potrivit datelor companiei de securitate aviatică Osprey Flight Solutions, în august au fost consemnate 993 de închideri temporare la 32 de aeroporturi, inclusiv în Moscova și Sankt Petersburg, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 32 de închideri pe zi.

O creștere accentuată față de anul precedent

Numărul restricțiilor a crescut puternic în această vară. În total, în lunile de vară au fost înregistrate 2.182 de închideri, depășind deja numărul consemnat pe întreg parcursul anului 2025. O analiză realizată de publicația rusă de investigații The Insider arată că numărul închiderilor din august a fost de peste șase ori mai mare decât media lunară din 2025.

Protocolul „Kover”, mecanismul din spatele restricțiilor

Închiderea aeroporturilor este declanșată atunci când autoritățile ruse activează ceea ce numesc protocolul „Kover”, un mecanism de apărare antiaeriană destinat situațiilor de urgență. Atunci când este detectată o amenințare cu drone, zborurile civile pot fi oprite sau redirecționate pentru a reduce riscul asupra aeronavelor.

Avertismentul Kievului privind siguranța spațiului aerian

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, la 1 septembrie, companiile aeriene și asigurătorii că spațiul aerian rusesc „devine complet nesigur” pentru aviația civilă. Un fost ministru ucrainean al Apărării a declarat că scopul campaniei nu este atacarea avioanelor civile, ci crearea unei incertitudini persistente în jurul zborurilor din Rusia.

Perturbările continuă și în septembrie

Perturbările au continuat și în septembrie. În primele trei zile ale lunii, au fost anulate în medie 86 de zboruri pe zi în Rusia, potrivit FlightRadar24. În unele nopți, numai în zona Moscovei, între 77 și peste 100 de zboruri au fost întârziate sau anulate. Pasagerii au relatat pe rețelele sociale situațiile create de închiderea aeroporturilor, inclusiv aeronave rămase la sol și zboruri care nu puteau ateriza.

Efecte asupra transportului terestru și companiilor străine

Efectele se văd și în transportul terestru. Numărul pasagerilor pe ruta Moscova-Sankt Petersburg a scăzut cu 20-23%, în timp ce cererea pentru călătoriile cu trenul a crescut cu aproximativ 20%. Unele companii aeriene străine care au continuat să opereze zboruri spre Rusia după începutul invaziei și-au modificat ulterior rutele sau și-au suspendat operațiunile, printre acestea fiind Pegasus, Flydubai și Air India, potrivit presei de specialitate din domeniu.

Presiune economică asupra Rusiei

Analiști citați de Euronews consideră că închiderea repetată a aeroporturilor reprezintă parte dintr-o presiune economică mai amplă asupra Rusiei, prin creșterea costurilor de asigurare, reducerea mobilității interne și afectarea logisticii.

Jurnalist ales rege peste noapte într-un regat din Uganda

0

Un jurnalist a fost ales rege al Regatului Tooro din Uganda

Edward Rukidi Kijanangoma, prezentator de știri și redactor la postul public de televiziune Uganda Broadcasting Corporation, a fost ales de o comisie de selecție din Regatul Tooro ca nou monarh al regatului, informează Associated Press.

Kijanangoma, văr al fostului rege, urmează să fie încoronat în această săptămână și să-i succeadă lui Oyo Nyimba Kabamba Iguru Rukidi al IV-lea.

Fostul monarh, cunoscut în trecut drept „regele-copil”, a murit luna trecută, la vârsta de 34 de ani. El urmează să fie înmormântat sâmbătă, în cadrul unei ceremonii organizate într-un oraș aflat în apropierea graniței cu Republica Democrată Congo.

Oyo a fost încoronat în 1995, la vârsta de doar 3 ani, după moartea tatălui său, și era necăsătorit la momentul decesului. Moartea sa i-a întristat pe mulți dintre cei care l-au văzut crescând încă din copilărie și devenind un lider apreciat al regatului.

Succesiune contestată de familia fostului rege

Președintele Ugandei, Yoweri Museveni, a afirmat că Oyo a lăsat în urmă un moștenitor născut în afara căsătoriei, însă comitetul din Tooro a trecut peste acest aspect atunci când l-a ales pe Kijanangoma.

Alegerea noului monarh ar putea deveni controversată și ar putea fi contestată în instanță dacă susținătorii lui Oyo consideră că decizia nu respectă dorințele fostului rege.

Ruth Komuntale, sora lui Oyo, a declarat pentru postul local de televiziune NBS că familia este „foarte dezamăgită” de această alegere. Ea a susținut că testamentul scris al lui Oyo „preciza clar” că acesta lăsase în urmă un moștenitor al tronului.

Tooro este unul dintre cele cinci regate tradiționale recunoscute de guvernul Ugandei, deși acestea nu dețin suveranitate oficială.

Gondola Sinaia, oprită de șantierul hotelului familiei lui Dan Radu Rușanu

0

Gondola Sinaia, oprită din cauza unui șantier care ar fi provocat o alunecare de teren

Gondola din Sinaia a fost oprită din motive de siguranță după ce un pilon al instalației pe cablu s-a deplasat din cauza unei alunecări de teren. Potrivit Primăriei Sinaia, alunecarea ar fi fost provocată de lucrările la un hotel de patru stele construit pe un teren aflat în imediata apropiere a pilonului 2 al gondolei.

Primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea, a anunțat că rapoartele de măsurătoare ale reperelor fixate pe fundația și pe corpul pilonului 2, aferent tronsonului 1 al instalației (Cota 1000 – 1400), au indicat deplasări semnificative și progresive în direcția NNE. Ulterior, Primăria Sinaia și Transport Urban Sinaia SRL au solicitat măsurători suplimentare de aliniament al cablului și suspendarea lucrărilor la obiectivul „Construire Hotel****, Centru de Conferințe, Împrejmuire, Amenajări exterioare, Peisagistice, Alei pietonale/carosabile, Organizare șantier – Cota 1000, Aleea Telegondolei nr. 2”.

Conform Primăriei, măsurătorile ulterioare au confirmat că pilonul s-a deplasat în afara parametrilor de siguranță. „Deplasarea pilonului 2 a fost cauzată de alunecări de teren, provocate de șantierul aflat la limita de proprietate. Construcția respectivului hotel a implicat săpături care au dus la instabilitatea terenului și alterarea poziției pilonului, implicit și a bateriilor de role și cablului. În urma măsurătorilor efectuate de firma autorizată s-a constatat că unghiul de frângere al cablului purtător-tractor al Gondolei GD8 Sinaia a ieșit din parametrii de siguranță. Din păcate, din această cauză, Gondola Sinaia nu mai poate funcționa cu public”, a declarat Vlad Oprea.

Măsuri de urgență dispuse de autorități

Primarul a anunțat că a dispus mai multe măsuri de urgență, printre care notificarea Inspectoratului de Stat în Construcții, convocarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență și efectuarea unui control de către Disciplina în Construcții a Poliției Locale. De asemenea, au fost notificate Poliția Stațiunii Sinaia și Instituția Prefectului Județului Prahova, iar beneficiarul investiției a fost somat să oprească imediat lucrările, având în vedere riscul producerii unui accident cu posibile consecințe asupra persoanelor, bunurilor sau mediului.

„Urmează o serie de studii geo, expertize, măsurători. Suntem orientați către soluții, iar prioritatea noastră absolută este remedierea completă în cel mai scurt timp și punerea în funcțiune a acestei instalații, care este absolut vitală pentru turismul montan din orașul nostru. Evident, cei care au produs această pagubă vor suporta consecințele legii”, a subliniat primarul orașului Sinaia.

Terenul pe care se construiește hotelul, deținut de familia unui politician liberal

Potrivit documentelor depuse la Primăria Sinaia, în zonă se construiește un hotel de patru stele pe un teren al familiei politicianului liberal Dan Radu Rușanu. În martie 2024, Primăria Sinaia a publicat pe site anunțul de consultare publică a documentației PUZ de pe acest teren. Conform documentelor, exista o limită de zonă de protecție impusă de Transgaz, în proximitatea stâlpilor care servesc gondola.

Dan Radu Rușanu, născut pe 25 mai 1950, la București, este un politician liberal și fost membru al PNL, care a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții publice. A condus Comisia de Politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților. În 2013, Rușanu a devenit primul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară. În 2014, a fost arestat preventiv într-un dosar de corupție legat de compania de asigurări Carpatica Asig, cunoscut drept dosarul „ASF”, context în care a demisionat din funcție. Ulterior, a fost achitat definitiv de instanță.

În vara anului 2025, numele său a revenit în atenția publică după ce procurorii DNA l-au menționat într-o anchetă care îl viza pe politicianul Cristian Popescu Piedone. Conform datelor din anchetă, Piedone l-ar fi avertizat în avans pe Rușanu în legătură cu un control al ANPC la hotelul de lux pe care acesta îl deține în stațiunea Sinaia.

Potrivit datelor oficiale, International SA, firma care deține hotelul din Sinaia implicat în această situație, este deținută în proporție de 91,8% de Anca Daniela Rușanu, soția lui Dan Radu Rușanu, Ana Rucsandra Rușanu și Dana-Maria Rușanu-Anastase. International SA deține și terenul pe care se construiește hotelul de patru stele despre care Primăria Sinaia susține că ar fi provocat alunecarea de teren care a dus la oprirea gondolei.