Kievul, afectat de pene de curent și întreruperi ale alimentării cu apă în prag de iarnă

Capitala Ucrainei, cu peste trei milioane de locuitori, se confruntă cu întreruperi severe ale alimentării cu electricitate și apă, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. Generatoarele electrice au redevenit o prezență obișnuită pe străzile orașului, unde temperaturile se apropie de pragul înghețului, iar locuitorii așteaptă reluarea furnizării centralizate a căldurii.

Alimentarea cu apă este întreruptă timp de mai multe ore în diferite zone ale capitalei, iar astfel de incidente sunt mai frecvente decât în anii precedenți. Atacurile au vizat inclusiv podurile peste fluviul Nipru, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă, din februarie 2022, provocând dificultăți suplimentare în trafic. Întreruperile de electricitate au afectat în repetate rânduri și funcționarea metroului.

Situația este agravată de deficitul de sisteme și muniții de apărare antiaeriană, care limitează capacitatea Ucrainei de a intercepta rachetele și dronele lansate de Rusia. Șapte regiuni sunt afectate, iar situația este descrisă ca fiind critică în zona Kievului.

Zelenski acuză administrația capitalei că nu s-a pregătit corespunzător

Președintele Volodimir Zelenski a descris situația energetică din Kiev drept extrem de gravă, afirmând că orașul se confruntă cu cele mai mari dificultăți din țară. Liderul ucrainean a atribuit criza atât atacurilor rusești, cât și unor deficiențe în pregătirile efectuate de autoritățile municipale înaintea sezonului rece.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, Zelenski a susținut că o parte dintre probleme reprezintă consecința neaplicării la nivel local a deciziilor privind pregătirea pentru iarnă. Declarațiile sale au provocat o reacție dură din partea primarului Kievului.

Klitschko acuză guvernul că blochează măsurile pentru protejarea orașului

Vitali Klitschko a respins criticile președintelui și a acuzat autoritățile centrale că întârzie aprobarea unui plan destinat creșterii rezilienței infrastructurii capitalei. În două declarații făcute vineri, edilul a calificat acuzațiile lui Zelenski drept manipulări repetate și a susținut că administrația prezidențială încearcă să îi submineze poziția.

Klitschko a afirmat că, prin obstacolele create administrației locale și prin lipsa sprijinului necesar, puterea centrală afectează capacitatea Kievului de a răspunde crizei. Într-un interviu acordat postului public ucrainean Suspilne și publicat joi, primarul a mai declarat că solicitările sale de a discuta direct cu Zelenski despre problemele capitalei au rămas fără răspuns.

Un conflict politic mai vechi, reaprins în timpul războiului

Tensiunile dintre Zelenski și Klitschko nu sunt noi. Cei doi au avut mai multe dispute publice de la începutul invaziei ruse, inclusiv pe tema administrării adăposturilor antiaeriene. Președintele criticase anterior autoritățile locale după moartea a trei persoane care încercaseră să se refugieze într-un adăpost încuiat.

Relația dintre primăria Kievului și administrația militară a capitalei, structură subordonată președintelui, reprezintă o altă sursă de tensiuni. Recent, Zelenski a declarat că a discutat cu mai mulți foști oficiali de rang înalt despre posibilitatea preluării conducerii administrației militare a Kievului, însă niciunul nu a acceptat propunerea. Șeful statului a recunoscut că există dificultăți de colaborare între primar și reprezentanții numiți de președinție, sugerând că Vitali Klitschko interpretează inițiativele de reorganizare drept tentative de înlocuire a sa.

Klitschko conduce Kievul din 2014, iar Zelenski a devenit președinte în 2019. Ambii au rămas în funcții în condițiile în care organizarea alegerilor este interzisă în Ucraina pe durata legii marțiale.

Noua dispută politică are loc într-un moment critic pentru locuitorii capitalei, confruntați cu perspectiva unei ierni marcate de atacuri asupra infrastructurii energetice și de întreruperi repetate ale serviciilor publice.

Spania și Țările de Jos, singurele candidaturi pentru șefia BCE

Spania și Țările de Jos au depus vineri, 6 noiembrie, candidaturi pentru președinția Băncii Centrale Europene, în perspectiva încheierii mandatului Christinei Lagarde, programată pentru 7 februarie 2027. Cele două propuneri au fost transmise înaintea termenului-limită de vineri, ora 17:00, ora Europei Centrale.

Cine sunt cei doi candidați

Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Spaniei, și Klaas Knot, fost președinte al Băncii Centrale a Țărilor de Jos, sunt singurii candidați înscriși pentru succesiunea Christinei Lagarde. Ambii au condus anterior bănci centrale naționale. Viitorul președinte va prelua conducerea uneia dintre cele mai influente instituții financiare europene, responsabilă de politica monetară a zonei euro.

Ce face BCE și de ce contează succesiunea

Banca Centrală Europeană stabilește dobânzile de politică monetară și urmărește menținerea stabilității prețurilor, având ca obiectiv o rată a inflației de 2% pe termen mediu. Activitatea curentă a instituției este coordonată de un Comitet executiv format din șase membri, care supraveghează inclusiv analizele economice și financiare ce fundamentează deciziile de politică monetară.

Germania și Franța vizează alte funcții de conducere

Competiția dintre Spania și Țările de Jos reprezintă doar o parte a negocierilor privind viitoarea conducere a BCE. Germania încearcă să își păstreze reprezentarea în Comitetul executiv după plecarea economistei Isabel Schnabel, programată pentru 3 ianuarie 2027. Schnabel urmează să ocupe o funcție la Fondul Monetar Internațional, ceea ce va lăsa vacant postul deținut în prezent la BCE.

Franța vizează, la rândul său, funcția de economist-șef al instituției, ocupată în prezent de irlandezul Philip Lane. Mandatul de opt ani al acestuia se va încheia la 31 mai 2027, deschizând o nouă etapă a negocierilor pentru distribuirea pozițiilor de conducere. Astfel, Germania, Franța, Spania și Țările de Jos încearcă să își asigure reprezentarea în structurile de decizie ale instituției monetare europene.

Negocierile încep la Eurogrup și continuă la nivelul liderilor UE

Miniștrii de finanțe din zona euro urmează să discute luni, la Bruxelles, despre schimbările de la vârful BCE, în cadrul reuniunii Eurogrupului. Cei doi candidați la președinție nu sunt programați să participe la reuniunea cu ușile închise, însă miniștrii de finanțe din Spania și Țările de Jos sunt așteptați să susțină candidaturile propriilor reprezentanți.

Potrivit unor diplomați, negocierile politice ar putea continua la summitul informal al liderilor Uniunii Europene, programat la Dublin la sfârșitul săptămânii viitoare. Discuțiile ar urma să includă nu doar desemnarea viitorului președinte, ci și echilibrul de reprezentare între marile economii europene. Un alt termen important este 27 noiembrie, data-limită pentru depunerea candidaturilor la postul care va deveni vacant după plecarea lui Isabel Schnabel.

Deocamdată, nu a fost anunțată o decizie privind succesorul Christinei Lagarde, iar rezultatul competiției dintre Hernández de Cos și Knot va depinde de negocierile dintre statele membre ale zonei euro.

Suedia reintroduce controalele la frontierele terestre din 12 noiembrie

Ministerul Afacerilor Externe a emis vineri o atenționare de călătorie pentru cetățenii români care se află în Suedia, tranzitează această țară sau intenționează să călătorească acolo. Autoritățile suedeze vor reintroduce controalele la frontierele terestre începând cu data de 12 noiembrie 2026.

Potrivit informării transmise de MAE, măsura se va aplica în perioada 12 noiembrie 2026 – 11 mai 2027. Cetățenii români care călătoresc în Regatul Suediei sunt sfătuiți să țină cont de această măsură și să consulte informațiile oficiale publicate de autoritățile suedeze înainte de efectuarea deplasării.

Detalii despre controalele la frontiere pot fi găsite pe site-urile Guvernului Suediei și Poliției suedeze, precizează MAE.

Asistență consulară pentru românii din Suedia

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că românii pot solicita informații consulare la numerele de telefon ale misiunii diplomatice, apelurile fiind preluate permanent de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate. Numerele disponibile sunt 0046-(0)8-20.56.74, 0046-(0)8-20.99.27 și 0046-(0)8-411.31.81.

Pentru situații dificile sau urgente, precum accidente cu victime, decese, calamități ori alte situații de pericol, este disponibil și numărul de urgență al Ambasadei României: 0046 722 511 453.

Românii sunt încurajați să consulte și site-urile Ambasadei României la Stockholm și ale Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, MAE recomandă utilizarea aplicației „Călătorește informat”, disponibilă pentru Android și iOS, care oferă informații și sfaturi utile pentru românii care călătoresc în străinătate.

Un presupus lider al grupării din spatele alertelor cu bombă amenință cu un nou val de atacuri

Un presupus lider al grupării considerate responsabile pentru valul de amenințări cu bombă care a perturbat traficul aerian din Europa susține, într-un e-mail trimis mai multor redacții, că „acesta este doar începutul” și că un nou val de atacuri este în pregătire. Autenticitatea și proveniența mesajului nu au fost însă stabilite până în prezent.

În textul citat de Financial Times, expeditorul afirmă: „Foarte curând vom arunca în aer avioanele voastre, navele de croazieră, stațiile de metrou și trenurile”. Acesta se prezintă drept unul dintre liderii grupului responsabil pentru amenințările din ultimele zile și adaugă că gruparea „pregătește un nou val de atacuri”.

Amenințări cu bombă la televiziunea publică irlandeză

E-mailul primit în Irlanda era semnat „Mihail Andropov”. Expeditorul se lăuda că grupul a provocat panică și a obligat autoritățile europene să cheltuie resurse importante pentru a răspunde alertelor. În mesajul trimis redacției, acesta susținea că un dispozitiv exploziv a fost plasat în clădire și urma să explodeze în 45 de minute, încheind cu „Ceasul ticăie”. Angajații televiziunii publice RTÉ au fost evacuați din sediu.

Oficialii irlandezi spun că nu s-a stabilit încă dacă amenințările sunt opera unor persoane izolate sau fac parte dintr-o campanie coordonată. Pe lângă RTÉ, au fost vizate și redacțiile altor publicații irlandeze, printre care postul de radio Newstalk, precum și câteva supermarketuri.

Zeci de zboruri afectate, nicio alertă confirmată

Valul de amenințări a început luni, 2 noiembrie, când o cursă Wizz Air Londra–Sofia a fost redirecționată la Budapesta. Marți, alte șapte zboruri au fost vizate, iar joi numărul alertelor a depășit 20 într-o singură zi. Printre ele s-a numărat o cursă Wizz Air spre București, care a aterizat în siguranță. Vineri, cel puțin 17 zboruri fuseseră afectate până la prânz.

Ungaria a ridicat de trei ori avioane de luptă pentru a escorta curse civile, inclusiv unul dintre zborurile Praga–București. Niciuna dintre alerte nu s-a confirmat, iar la bordul aeronavelor nu au fost găsite explozibili. De asemenea, autoritățile au anunțat că amenințările primite la Aeroportul Otopeni nu s-au confirmat și că nu au fost descoperite dispozitive explozive. Poliția investighează noi amenințări la adresa traficului aerian pe aeroportul din Copenhaga, iar autoritățile daneze spun că pasagerii nu sunt în pericol.

„The Male State” și suspiciunile privind actori statali

Amenințările care au vizat două zboruri aterizate la Roma au venit într-un e-mail al unei grupări antifeministe care își spune „The Male State”. Unii experți în securitate consideră că valul de alerte se potrivește cu strategia unor actori statali ruși care vor să destabilizeze Europa și notează că multe dintre țările vizate sprijină Ucraina. Nicio legătură nu a fost însă confirmată oficial.

Generația Z, o forță tot mai vizibilă în politica mondială

Tinerii din Generația Z, cu vârste cuprinse aproximativ între 14 și 29 de ani, devin o forță tot mai importantă în politica mondială, organizând proteste împotriva corupției, autoritarismului și inegalităților sociale. Cercetătorii au identificat cel puțin 25 de proteste la nivel mondial în care această generație a avut un rol important, iar mișcările au obiective diferite, de la investiții mai mari în educație și locuințe accesibile până la combaterea crizei climatice și apărarea democrației.

„Generația Z se ridică”, a declarat Erica Chenoweth, politolog la Harvard Kennedy School. Aceasta consideră că o parte semnificativă a tinerilor s-a săturat să rămână deoparte în timp ce sistemele politice nu reușesc să răspundă așteptărilor lor.

De la Bangladesh și Serbia la protestele din Europa

Unele dintre primele mișcări care au atras atenția internațională au apărut în Asia și Africa. În 2024, studenții din Dhaka, Bangladesh, au declanșat proteste împotriva unei legi privind cotele de angajare, care s-au transformat rapid într-o mișcare împotriva guvernării tot mai autoritare a premierului Sheikh Hasina. Două luni mai târziu, Hasina a demisionat și a fugit din țară cu elicopterul, după ce protestatarii au forțat-o să plece.

În Serbia, studenții au condus o altă mișcare de protest, contestând un guvern acuzat că și-a consolidat controlul asupra presei și a ocupat instituțiile cu persoane loiale partidului. La sfârșitul lunii octombrie, mișcarea studențească a ajuns din stradă în instituțiile politice, iar Aleksandar Vučić a fost înlăturat în urma alegerilor, punând capăt celor 14 ani de guvernare ai partidului său.

În ultimele săptămâni, protestele conduse de tineri s-au extins și în Europa. În Franța, elevii au cerut condiții mai bune în școli, în timp ce în Spania tinerii au instalat corturi pentru a cere locuințe accesibile. În Germania, mii de persoane au protestat față de costul vieții și au cerut investiții în educație, sănătate și măsuri climatice.

Rețelele sociale, instrument de mobilizare

Un element care diferențiază mișcările actuale este infrastructura de mobilizare. TikTok și X amplifică nemulțumirile, în timp ce serverele Discord și grupurile de mesagerie permit organizarea descentralizată a protestelor.

În Brazilia, mobilizarea online a contribuit la revenirea lui Luiz Inácio Lula da Silva și la câștigarea alegerilor prezidențiale de luna trecută. După ce Lula a pierdut primul tur în fața senatorului de dreapta Flávio Bolsonaro, studenții de la Universitatea Federală Fluminense au organizat un marș în sprijinul acestuia, declanșând acțiuni similare în alte zone ale țării. Ulterior, deputatul André Janones, un aliat al lui Lula, a creat un canal WhatsApp numit „Armata lui Lula”, care a atras milioane de persoane interesate să distribuie conținut în sprijinul candidatului. La victoria sa, Lula le-a mulțumit tinerilor care „au ieșit în stradă pentru a apăra democrația”.

Protestele sunt întâmpinate cu represiune

Mișcările conduse de Generația Z au fost întâmpinate în mai multe țări cu intervenții violente ale forțelor de ordine. În India, protestele împotriva guvernului condus de Narendra Modi au dus la arestarea de mii de persoane, folosirea gazelor lacrimogene și confruntări cu poliția. În Bangladesh, după protestele din 2024, experții ONU au estimat că până la 1.400 de persoane au fost ucise, majoritatea de forțele de securitate, iar alte mii au suferit răni grave. În Maroc, peste 2.000 de persoane au fost puse sub acuzare în urma unei mișcări din 2025, cunoscută sub numele Gen Z-212, care a vizat corupția, serviciile publice neglijate și lipsa oportunităților.

Cercetările arată că protestele conduse de tineri tind să fie întâmpinate cu niveluri mai ridicate de represiune, deși participanții nu sunt mai predispuși la violență decât cei din alte mișcări.

„Prăbușirea contractului social”, o cauză comună

Arancha González, decana Paris School of International Affairs, consideră că protestele au o cauză comună, chiar dacă revendicările diferă: „prăbușirea contractului social”. În Europa, a explicat aceasta, ideea că economiile generează bunăstare și egalitate socială și-a pierdut credibilitatea.

Erica Chenoweth apreciază că valul de proteste ar putea marca începutul unei „transformări generaționale profunde în afacerile mondiale”, capabile să contracareze tendința globală de regres democratic. „Tinerii sunt tratați mult prea mult ca niște copii și nu sunt ascultați suficient”, a declarat Bilal Narjissi, un elev francez în vârstă de 17 ani.

Thomas Markle Sr., tatăl ducesei de Sussex, arestat în Florida într-un dosar de pornografie infantilă

Thomas Markle Sr., tatăl în vârstă de 82 de ani al lui Meghan Markle, ducesa de Sussex, a fost arestat vineri, 6 noiembrie, în Florida, într-un dosar privind presupusa deținere de materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Informația a fost confirmată de surse apropiate cazului.

Bărbatul a fost ridicat de agenți federali de la centrul Maravida Senior Living din Lakeland, Florida, unde locuia și beneficia de îngrijire specializată. Arestarea vine după deschiderea unei anchete în Filipine, unde poliția din Cebu investiga acuzații privind existența unor materiale cu abuzuri sexuale asupra minorilor în locuința sa.

Fiul său ar fi descoperit sute sau mii de imagini suspecte

Potrivit declarațiilor făcute de Thomas Markle Jr., în vârstă de 60 de ani, acesta ar fi găsit „sute, dacă nu mii” de imagini suspecte în cutii depozitate alături de amintiri și obiecte de familie. Unele materiale ar fi prezentat presupuse abuzuri sexuale asupra unor fete cu vârste de aproximativ 10-11 ani.

Fiul bărbatului susține că a predat descoperirea autorităților din Filipine și a declarat că a fost îngrozit de ceea ce a găsit și că nu a avut altă opțiune decât să își denunțe tatăl. Ulterior, un jurnalist ar fi descoperit alte materiale suspecte într-un spațiu de depozitare abandonat, aparținând lui Thomas Markle Sr., în Mexic.

Familia Markle, divizată. Tatăl ducesei respinge acuzațiile

Samantha Markle, sora vitregă a lui Meghan, și-a apărat tatăl, susținând că acuzațiile formulate de fratele său sunt inventate și urmăresc obținerea unor avantaje financiare. Ea a afirmat că Thomas Markle Jr. ar încerca să se răzbune după ce tatăl lor i-ar fi retras sprijinul financiar. Partenerul Samanthei, Mark Phillips, a contestat la rândul său acuzațiile.

Thomas Markle Sr. a negat categoric faptele imputate, declarând că este șocat și profund afectat de afirmațiile fiului său. Bărbatul a susținut că nu ar putea comite asemenea fapte și că nu înțelege de ce fiul său încearcă să îl distrugă prin ceea ce el consideră a fi minciuni.

Meghan Markle, „profund tulburată”

Ducesa de Sussex, în vârstă de 45 de ani, a transmis că este profund tulburată de anchetă și că se gândește la copiii care ar fi putut fi victime ale unor abuzuri. Meghan Markle a subliniat că protejarea minorilor trebuie să reprezinte prioritatea autorităților. Ea a amintit și de alte acuzații apărute în 2018, care au contribuit la deteriorarea relației cu tatăl său.

Potrivit informațiilor apărute în presă, Thomas Markle Sr. a fost diagnosticat cu demență. Acesta a părăsit locuința din Cebu în luna mai, după ce a suferit un accident vascular cerebral, complicat de formarea unui cheag de sânge și de amputarea ulterioară a piciorului stâng. Bărbatul se afla într-un centru de îngrijire din Florida, iar recent fusese fotografiat într-un scaun cu rotile.