RAPORT | REŢELELE SOCIALE AFECTEAZĂ BUNĂSTAREA TINERILOR DIN ÎNTREAGA LUME. FINLANDA, PENTRU AL NOUĂLEA AN CONSECUTIV CEA MAI FERICITĂ ŢARĂ. PE CE LOC SE AFLĂ ROMÂNIA
Utilizarea intensă a reţelelor sociale are un impact negativ asupra bunăstării tinerilor la nivel global, conform raportului anual privind fericirea, publicat sub egida ONU. Finlanda reuneşte cele mai bune condiţii de trai, ocupând prima poziţie pentru al nouălea an consecutiv, în timp ce România a avansat un loc, clasându-se pe locul 34 din aproape 150 de ţări studiate.
Acest raport, difuzat anual în preajma Zilei Internaţionale a Fericirii de către Organizaţia Naţiunilor Unite, analizează modul în care cetăţenii din peste 140 de ţări îşi percep viaţa. Informaţiile sunt obţinute în principal din sondajul Gallup World Poll, care ia în considerare factori importanţi precum sprijinul social, speranţa de viaţă sănătoasă, libertatea, generozitatea şi percepţia asupra corupţiei.
Un element central al raportului este corelaţia dintre utilizarea reţelelor sociale şi fericirea, într-un context în care autorităţile din diverse ţări dezbat impunerea unor restricţii asupra utilizării acestor platforme de către tineri.
Raportul menţionează „scăderi spectaculoase” ale fericirii în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, mai ales în rândul fetelor, evidenţiind o tendinţă îngrijorătoare.
Cu toate acestea, alte regiuni ale lumii raportează o îmbunătăţire a stării de bine declarate de tineri. Jon Clifton, director general al Gallup, subliniază că „majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiţi astăzi decât acum 20 de ani, iar această evoluţie este demnă de atenţie”.
Impactul reţelelor sociale asupra fericirii este complex, incluzând factori precum timpul dedicat acestora, tipul platformei şi modul în care tinerii le utilizează, la care se adaugă aspecte demografice precum sexul şi statutul socio-economic. În consecinţă, utilizarea excesivă a acestor platforme este asociată cu o bunăstare semnificativ mai scăzută.
Pe de altă parte, cei care aleg să se distanţeze de reţele sociale par, de asemenea, să piardă anumite efecte pozitive legate de utilizarea lor, un aspect subliniat de Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Universitatea Oxford.
Printre cele 147 de ţări incluse în raport, cele mai scăzute niveluri de satisfacţie faţă de viaţă au fost înregistrate în Afganistan, unde regimul taliban este acuzat de grave abuzuri ale drepturilor omului. Indicele fericirii, calculat pe o medie de trei ani, ia în considerare şase criterii principale, inclusiv PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă, sprijinul social, libertatea de a face alegeri, generozitatea şi percepţia corupţiei.
Ţările nordice continuă să domine topul, cu Finlanda având un scor de 7,764 din 10. Costa Rica a reuşit, pentru prima dată, să ocupe locul patru, reprezentând cea mai bună performanţă a unei ţări din America Latină. Şocant este faptul că pentru prima dată, nicio naţiune anglofonă nu se află în top 10 din 2012 până în prezent.
Finlanda, cu 5,6 milioane de locuitori, beneficiază de un nivel înalt de încredere în autorităţi, un sistem de protecţie socială foarte dezvoltat şi o societate cu inegalitate scăzută. Această ţară este cunoscută pentru frumuseţea naturală, cu o mulţime de lacuri, dar în prezent se confruntă cu provocări precum o rată de şomaj record.
Implicaţiile acestor statistici sunt evidente: politica socială are un impact mai puţin determinant asupra fericirii decât viaţa privată a cetăţenilor, aspect ce trebuie luat în considerare în strategii de dezvoltare ulterioară.
