Siegfried Mureșan: Unirea cu România este planul B al R. Moldova
Siegfried Mureșan, într-un recent episod al podcastului „Cum e, de fapt?”, a declarat că aspirațiile de integrare ale Republicii Moldova în Uniunea Europeană constituie obiectivul principal, denumit „planul A”. Totuși, el a subliniat că, în cazul în care acest proces nu decurge rapid, unirea cu România ar reprezenta o alternativă, un „plan B”. Această afirmație vine în contextul în care Mureșan a evidențiat progresele pe care Republica Moldova le-a realizat în ultimele luni în direcția integrării europene, bătând un exemplu clar în ceea ce privește viteza acestor evoluții.
În cadrul discuției, Mureșan a menționat că, în perioada recentă, Uniunea Europeană a transmis mesaje clare despre dorința sa de a include Republica Moldova în rândurile sale. De asemenea, a evidențiat importanța pașilor deja realizați, precum obținerea statutului de stat candidat și inițierea negocierilor, deși acestea se află într-un impas pe plan politic. Principalul obstacol a fost poziția lui Viktor Orban față de Ucraina, care influențează indirect și parcursul Moldovei.
Mureșan a subliniat că Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, are un mandat de doi ani și jumătate pentru a susține politica proeuropeană, iar guvernul său va trebui să fie activ în această direcție timp de încă aproximativ trei ani. El a tras un semnal de alarmă cu privire la incertitudinile politice ce pot interveni odată cu finalizarea acestor mandate. A astfel de angajamente trebuie să devină ireversibile înainte de termenul limită pe care l-a sugerat. Mureșan este încrezător că Uniunea Europeană va livra rezultatele așteptate în acest interval de timp.
În cazul în care Uniunea Europeană nu va putea să își respecte promisiunile, Mureșan a lăsat să se înțeleagă că cetățenii din Republica Moldova ar putea reconsidera opțiunea unirii cu România pentru a beneficia de această integrare europeană. Este esențial ca diplomația moldovenească să fie conștientă de urgența și importanța aducerii la îndeplinire a obiectivelor de integrare pentru a preveni ca unirea să devină prioritate.
Ceea ce a subliniat Mureșan este ideea că discursul pro-unire nu este unul tabu în acest context, ci un aspect de care trebuie ținut cont, în special atunci când perspectiva europeană se așează pe o cale incertă. Mureșan a enunțat clar că unirea ar trebui privită ca un plan de rezervă, nu opțiunea principală, dar a afirmat deschis că „nu ne aflăm încă în această situație” de realitate. Rămâne de văzut cum va evolua această dinamică în următoarele luni și în ce măsură se vor traduce vorbele în fapte concrete pe teren.
