Alertele cu bombă din Europa, analizate ca posibil atac hibrid
Valul de alerte cu bombă care a perturbat traficul aerian european, inclusiv pe aeroportul din Otopeni, ar putea face parte dintr-un „război psihologic” menit să semene panică și neîncredere în instituții, avertizează oficiali și experți citați de presa italiană. Potrivit acestora, niciun explozibil nu a fost găsit la bordul avioanelor verificate.
Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a declarat că este vorba despre „o tentativă de agresiune hibridă și de război psihologic”, arătând că repetarea acelorași episoade, cu același mod de operare, în toată Europa, nu poate fi o întâmplare.
Zeci de zboruri vizate, toate aterizate în siguranță
Alte zeci de zboruri primiseră amenințări false cu o zi înainte. Au fost vizate curse spre și dinspre Bulgaria, Cehia, Franța, Italia, Ungaria, Cipru, România, Marea Britanie și Portugalia, iar toate avioanele au aterizat în siguranță.
În România, un avion Wizz Air pe ruta Milano–București, cu 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului, a fost verificat pe Aeroportul Henri Coandă după o amenințare cu bombă. În aceeași zi a fost vizat și zborul Air Serbia Belgrad–București. Ulterior, alerta a vizat o cursă TAROM Praga–București, cu 102 pasageri la bord. SRI a anunțat că, prin Brigada Antiteroristă, a făcut verificările, că amenințările nu s-au confirmat și că nu au fost găsiți explozibili.
Scopul: destabilizare și panică
Generalul Vincenzo Camporini, fost șef al Statului Major al Apărării din Italia, consideră că scopul este destabilizarea. Potrivit acestuia, se seamănă zâzanie și panică pentru a orienta viitoarea competiție politică, iar Europa, aflată în dificultate, poate fi folosită pentru obținerea de avantaje. Întrebat despre o eventuală implicare a Rusiei, generalul a spus că astfel de situații sunt privite cu mult favor în Rusia.
Expertul în securitate cibernetică Pierluigi Paganini a declarat că este vorba despre „Psyops”, operațiuni psihologice care urmăresc să insufle frică și neîncredere în instituții. El se așteaptă ca, după alertele cu bombă, să fie vizate sisteme industriale, semafoare sau contoare de electricitate.
O revendicare neverificată și reacțiile Europei
Financial Times a primit un e-mail, trimis mai multor redacții, în care expeditorul se prezintă drept unul dintre liderii grupului responsabil. În mesaj se arată că „foarte curând” vor fi aruncate în aer avioane, nave de croazieră, stații de metrou și trenuri. Autenticitatea revendicării nu a fost verificată.
În Irlanda, alerte false au vizat și televiziunea publică RTÉ, Virgin Media, Newstalk și Irish Independent. Dublinul găzduiește în perioada următoare un summit al liderilor UE. Comisia Europeană a anunțat că tratează amenințările „foarte serios”. Premierul italian Giorgia Meloni a spus că episoadele „trebuie să îngrijoreze” și arată că, în prezent, sub atac sunt infrastructurile civile.
