Rareș Bogdan: Bolojan trebuia demis înainte de Paști. I-au permis să se victimizeze
Europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, a declarat miercuri, în cadrul emisiunii „Ai Aflat” de la Gândul, că premierul interimar Ilie Bolojan ar fi trebuit demis din funcție înainte de sărbătorile pascale. Bogdan subliniază că menținerea lui Bolojan la conducerea Guvernului a facilitat construirea unei imagini publice favorabile acestuia, o situație pe care o consideră problematică pentru conducerea Executivului român.
„Din punctul meu de vedere, Bolojan pierde masiv în această situație. Greșeala a fost că nu a fost demis înainte de Paști, așa cum era prevăzut”, a afirmat Rareș Bogdan. Aceasta declarație ridică semne de întrebare în legătură cu continuitatea unui lider al guvernului care, potrivit susținătorilor săi, a reușit să își îmbunătățească popularitatea. Bogdan vede acest proces ca pe o transformare de imagine, în care Bolojan, cunoscut anterior ca „Ilie Sărăcie”, a reușit să devină perceput ca „Ilie Reformatorul”. Această evoluție, conform lui Bogdan, i-a crescut considerable încrederea în rândul populației, de la 16% la 28%, dar observă că acum aceasta a coborât din nou sub 20%.
În acest context, Bogdan a menționat că starea de incertitudine și disfuncționalitatea din Guvern sunt agravate de criza politică prelungită, una care durează de aproape trei luni. Aceasta a fost generată după ce PSD a decis să retragă suportul pentru Guvernul condus de Bolojan, declanșând astfel o moțiune de cenzură care a dus la demiterea acestuia pe 5 mai, cu 281 de voturi „pentru” în Parlament.
După căderea Guvernului Bolojan, consultările inițiate de președintele Nicușor Dan pentru formarea unei noi majorități nu au avut succes, prima propunere, Eugen Tomac, neavând suficient sprijin. Ulterior, președintele a desemnat un alt premier, Adrian Veștea, dar guvernul său a fost respins în Parlament, obținând doar 189 de voturi.
Punctele de vedere exprimate de Rareș Bogdan subliniază tensiunile și provocările cu care se confruntă actuala conducere a țării, precum și necesitatea unor schimbări fundamentale pentru a restabili un climat de încredere și stabilitate în rândul cetățenilor români.
