„Poate, într-o zi, Maia va deveni preşedinta României!”. Situaţie neaşteptată pentru Maia Sandu la o conferinţă de securitate la Tallinn
Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, s-a aflat într-o postură surprinzătoare în cadrul conferinţei internaţionale de securitate „Building Forward: Small but Resilient LMC 2026”, organizată la Tallinn, Estonia. Discuţiile s-au concentrat asupra parcursului european al Republicii Moldova, dar au derivat rapid spre chestiuni delicate, precum o posibilă unire cu România. Această întrebare a fost pusă de fostul preşedinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, care a făcut o analogie cu reunificarea Germaniei de Est cu cea de Vest, întrebându-se de ce Moldova nu ar putea urmări un traseu similar.
Maia Sandu a subliniat că prioritatea Moldovei rămâne integritatea sa europeană. „Sprijinul popular pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană este semnificativ”, a declarat ea, făcând referire la un referendum care evidențiază dorința cetățenilor moldoveni de a se alătura Uniunii. „Continuăm să ne urmăm calea europeană, respectând angajamentele pe care ni le-am asumat. Totuşi, nu putem exclude posibilitatea unei susţineri mai mari pentru unificarea cu România, în cazul în care cetăţenii vor percepe o stagnare din partea Uniunii Europene”, a adăugat preşedinta.
Momentul cel mai captivant s-a petrecut când Jakov Milatović, preşedintele Muntenegrului, a afirmat, provocând zâmbete în sală, că „poate, într-o zi, Maia va deveni preşedinta României”. Reacţia rapidă a Maiei Sandu, care a afirmat că „aceasta nu este subiectul discuţiei”, a fost savurată de cei prezenţi, dar Milatović a insistat, evidenţiind calităţile sale de lider, indiferent de țară.
Vizita Maiei Sandu în Estonia nu a fost doar una simbolică, ci a inclus întâlniri esenţiale cu lideri estonici, precum preşedintele Alar Karis, premierul Kristen Michal, preşedintele Parlamentului Lauri Hussar, şi ministrul de Externe, Margus Tsahkna. Această serie de întâlniri subliniază angajamentul României şi Moldovei de a colabora mai strâns pe plan european, dar şi dorinţa de a asigura securitatea cetăţenilor în faţa provocărilor internaţionale.
