Guvernul Niculescu a primit votul de încredere al Parlamentului
Guvernul condus de Luca Niculescu a primit marți, 20 octombrie, votul de încredere al Parlamentului, punând capăt unei crize politice care a durat aproape șase luni. Noul Cabinet, format din miniștri PSD și independenți și susținut parlamentar de PNL și UDMR, a obținut 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi favorabile.
Votul marchează sfârșitul celei mai lungi crize guvernamentale din România de după 1989. Au trecut 169 de zile de la demiterea Guvernului Ilie Bolojan, prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, perioadă în care România a fost condusă de un executiv interimar, cu atribuții limitate.
Jurământul și prima ședință de Guvern
După votul din Parlament, membrii Guvernului condus de Luca Niculescu au depus jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni, în fața președintelui României, Nicușor Dan. Noul cabinet s-a instalat apoi la Palatul Victoria, unde cei 11 miniștri PSD și cei patru independenți și-au ocupat fotoliile și se pregătesc de prima ședință de Guvern.
Înainte de preluarea mandatului, Luca Niculescu a avut o întâlnire „între patru ochi” cu Ilie Bolojan, pentru a oficia primirea și, respectiv, predarea mandatului de premier. Cei doi au discutat aproximativ 20 de minute.
Structura noului Executiv
Luca Niculescu, fost ambasador al României în Franța și coordonator național al procesului de aderare la OCDE, devine noul prim-ministru al României. Este al patrulea politician desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze un guvern de la declanșarea crizei politice.
Noul Cabinet are o structură politică neobișnuită: PSD deține majoritatea portofoliilor ministeriale, în timp ce premierul și o parte dintre miniștrii responsabili de domenii strategice sunt independenți. Printre membrii noului Guvern se numără Marian Neacșu, vicepremier și ministru de Interne, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Ștefan Radu Oprea, ministrul Apărării, Radu Marinescu, ministrul Justiției, și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Deși au refuzat să participe direct la guvernare, PNL și UDMR au semnat acorduri de susținere cu premierul desemnat, contribuind la formarea majorității parlamentare necesare. USR și AUR au anunțat, înaintea ședinței, că nu susțin noul Executiv.
Dezbaterile din Parlament
Senatorul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va acorda un „vot de necesitate” Guvernului propus de Luca Niculescu, criticând PSD și AUR pentru căderea fostului Executiv fără o alternativă viabilă. Liderul AUR, George Simion, a declarat că formațiunea sa nu va acorda niciun vot Cabinetului Niculescu și a făcut apel la parlamentarii PNL să respingă noul Executiv.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că plecarea Guvernului Bolojan reprezintă o veste bună, dar că efectele guvernării acestuia vor continua să fie resimțite. UDMR a anunțat că va trece în opoziție, dar va oferi sprijin punctual Guvernului Niculescu, în baza unui acord politic. Reprezentantul USR, Radu Miruță, a criticat componența politică a Executivului și influența PSD asupra instituțiilor publice.
Provocările noului Guvern
În discursul susținut în plen, Luca Niculescu a avertizat că România traversează nu doar o criză bugetară, ci și „o criză a modelului său de dezvoltare”. El a promis indexarea pensiilor din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, reducerea cheltuielilor statului și investiții în energie, industrie și apărare.
Premierul desemnat a atras atenția asupra costurilor datoriei publice, afirmând că aproape un leu din zece încasat de stat este direcționat către plata dobânzilor. Executivul preia conducerea țării într-un moment economic dificil, marcat de un deficit bugetar ridicat, costuri importante de împrumut și presiuni pentru reducerea cheltuielilor publice.
Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 cuprinde angajamente privind indexarea pensiilor, reformarea administrației, modificări fiscale și continuarea marilor proiecte de infrastructură. Principala provocare va fi identificarea surselor de finanțare pentru aceste promisiuni, în condițiile în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar și să își mențină credibilitatea în fața investitorilor.
