Guvernul Niculescu a depus jurământul. România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică
Membrii Guvernului condus de Luca Niculescu au depus jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Nicușor Dan. Momentul marchează preluarea oficială a mandatului de către noul Executiv, după ce Parlamentul i-a acordat încrederea cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă.
Pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi favorabile. Votul s-a desfășurat secret, cu bile, în plenul reunat al Camerei Deputaților și Senatului, după încheierea dezbaterilor.
Sfârșitul unei crize politice de aproape șase luni
Votul pune capăt unei perioade de 169 de zile de la demiterea Guvernului Ilie Bolojan, prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026. În acest interval, România a fost condusă de un executiv interimar, cu atribuții limitate.
Luca Niculescu, fost ambasador al României în Franța și coordonator național al procesului de aderare la OCDE, devine noul prim-ministru. Este al patrulea politician desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze un guvern de la declanșarea crizei politice.
Structura noului Cabinet
Noul Executiv are o structură politică neobișnuită: PSD deține majoritatea portofoliilor ministeriale, în timp ce premierul și o parte dintre miniștrii responsabili de domenii strategice sunt independenți. Cabinetul este format din miniștri PSD și independenți și este susținut parlamentar de PNL și UDMR.
Printre membrii noului Guvern se numără Marian Neacșu, vicepremier și ministru de Interne, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Ștefan Radu Oprea, ministrul Apărării, Radu Marinescu, ministrul Justiției, și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Deși au refuzat să participe direct la guvernare, PNL și UDMR au semnat acorduri de susținere cu premierul desemnat, contribuind la formarea majorității parlamentare necesare. USR, AUR și SOS România au anunțat înaintea ședinței că nu susțin noul Executiv.
Dezbaterile din Parlament
Senatorul Ilie Bolojan a anunțat în plenul reunit că PNL va acorda un „vot de necesitate” Guvernului propus de Luca Niculescu, criticând PSD și AUR pentru că au provocat căderea fostului Executiv fără să aibă pregătită o alternativă viabilă.
Liderul AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea sa nu va acorda niciun vot Cabinetului Niculescu și a făcut apel la parlamentarii PNL să respingă noul Executiv. În discursul său, Simion a cerut eliberarea lui Călin Georgescu, acuzând autoritățile de hărțuire politică. Afirmațiile reprezintă acuzații ale liderului AUR, nu constatări judiciare.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, și-a început intervenția cu un atac la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a partidelor PNL și USR, susținând că plecarea Guvernului Bolojan reprezintă o veste bună, dar că efectele guvernării acestuia vor continua să fie resimțite de români.
UDMR a anunțat că va trece în opoziție, dar va oferi sprijin punctual Guvernului Niculescu, în baza unui acord politic, avertizând asupra crizei economice și a polarizării societății. Reprezentantul USR, Radu Miruță, a criticat dur componența politică a viitorului Executiv și influența PSD asupra instituțiilor publice.
Discursul premierului desemnat
În fața deputaților și senatorilor, Luca Niculescu a avertizat că România traversează nu doar o criză bugetară, ci și „o criză a modelului său de dezvoltare”. El a promis indexarea pensiilor din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, reducerea cheltuielilor statului și investiții în energie, industrie și apărare.
Premierul desemnat a atras atenția și asupra costurilor datoriei publice, afirmând că aproape un leu din zece încasat de stat este direcționat către plata dobânzilor.
Provocările noului Guvern
Executivul preia conducerea țării într-un moment economic dificil, marcat de un deficit bugetar ridicat, costuri importante de împrumut și presiuni pentru reducerea cheltuielilor publice. Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 cuprinde angajamente privind indexarea pensiilor, reformarea administrației, modificări fiscale și continuarea marilor proiecte de infrastructură.
Principala provocare va fi identificarea surselor de finanțare pentru aceste promisiuni, în condițiile în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar și să își mențină credibilitatea în fața investitorilor.
