Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat recent o decizie finală privind cererea de plată nr. 3 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind realizarea unei recuperări de 350,7 milioane de euro din sumele care au fost inițial suspendate. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene”. Aceasta a evidențiat dificultățile întâmpinate de România în procesul de recuperare, dat fiind că cererea a fost inițiată pe 15 decembrie 2023 și că reformele necesare ar fi trebuit să fie deja implementate în mod corespunzător la acel moment.
Suspensia sumele și eforturile de recuperare
În mai 2025, Comisia Europeană a decis să suspende parțial anumite sume, motivând că mai multe reforme nu fuseseră finalizate în mod satisfăcător. România a fost astfel nevoită să inițieze o perioadă de corectare, trimițând justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Cu toate acestea, Comisia a evaluat că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Recuperarea fondurilor suspendate
Din totalul de 231 milioane de euro care au fost suspendate inițial, România a recuperat o sumă semnificativă de 166 milioane euro legată de reformele pensiilor speciale. Ministro Pîslaru evidențiază faptul că, odată cu preluarea mandatului pe 23 iunie, a mobilizat toate resursele disponibile, atât formale, cât și informale, pentru a recupera cât mai mult din fondurile suspendate. „A fost un efort constant, realizat împreună cu experții din minister, care a dus la recuperarea acelei sume.”
Implicarea prim-ministrului și jalonii importanți
De asemenea, contribuția prim-ministrului Ilie Bolojan a fost percepută ca crucială în negocierea acestor sume, Comisia Europeană confirmând că Legea nr. 24/2026 a fost cheia în respectarea cerințelor stabilite pentru acest jalon. Pe lângă reformele privind pensiile speciale, alte dosare importante includ AMEPIP, care vizează guvernanța companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane euro, și companiile din sectorul energetic, din care s-au recuperat 48 milioane euro dintr-o pierdere estimată la 180 milioane euro.
Responsabilitatea politică și consecințele întârziării reformelor
Ministrul a subliniat că, acolo unde a existat voință politică, România a reușit să recupereze semnificative sume, în timp ce în zonele în care reformele au fost amânate, precum în cazul companiilor de stat, pierderile au fost considerabile. Pîslaru este foarte clar în privința responsabilității politicienilor: „De vină este fiecare politician care a decis să amâne reformele din teama de a pierde privilegii…”. Aceasta atinge o problemă mult mai profundă legată de încrederea cetățenilor în guvernanți, subliniind că „noi, românii, plătim nota de plată pentru incompetența celor care ajung la conducerea statului”.
Concluzie: O lecție pentru viitor
În final, Pîslaru face apel la responsabilitate, încurajând atât politicienii, cât și cetățenii să își reconsideră rolurile în cadrul acestui proces de modernizare și integrare europeană. „Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”, conchide el, instigând la o schimbare de mentalitate și acțiune în favoarea unui viitor mai bun pentru România.
