CSM critică noul proiect al legii salarizării: Lia Savonea, plătită mai puțin decât un consilier prezidențial
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adus în atenție un aspect grav cu privire la noul proiect al legii salarizării, subliniind că acest demers ar plasa magistratura într-o poziție inferioară față de alte categorii profesionale din stat. CSM consideră că o salarizare adecvată este vitală pentru menținerea independenței justiției, iar actualul proiect contravine acestui principiu fundamental.
În cadrul unei declarații, CSM a evidențiat că magistratul Lia Savonea primește un salariu mai mic decât cel al unui consilier prezidențial, ceea ce evidențiază disparitățile alarmante în salarizarea din sistemul judiciar. De asemenea, Consiliul a subliniat că viitorul legii trebuie să protejeze statutul constituțional al autorității judecătorești în raport cu puterile executive și legislative ale statului.
Avertisment privind echilibrul puterilor în stat
CSM a cerut clarificări asupra formulei de coeficienți de salarizare propusă, care se consideră că afectează echilibrul de putere între diferitele autorități ale statului. Aceasta trebuia să reflecte respectul față de rolul justiției în societate, dar formula vehiculată sugerează o ierarhizare nepotrivită, care diminuează statutul judecătorilor și procurorilor.
Pe de altă parte, se menționează că CSM va acționa pe toate căile legale pentru apărarea drepturilor magistraților. Consiliul a apărat poziția sa, afirmând că salarizarea judecătorilor și procurorilor nu constituie un privilegiu, ci o garanție necesară a independenței acestora în cadrul sistemului judiciar, mai ales în contextul presiunilor legislative recente.
Reacții la consultarea de la Cotroceni
În contextul întâlnirii programate la Palatul Cotroceni, CSM a declarat că este esențial ca orice nouă reglementare referitoare la salarizarea personalului din justiție să fie realizată cu consultarea tuturor categoriilor implicate. Reprezentanții procurorilor au subliniat că este nejustificată orice diferențiere în nivelul salariilor între judecători și procurori, având în vedere condițiile similare de admitere și promovare în carieră.
Diferențe de salarizare inadmisibile
Un alt exemplu relevat de CSM se referă la coeficientul salarial al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ar urma să fie mai mic decât cel al unor funcționari din aparatul legislativ sau executiv, cum ar fi consilierii prezidențiali sau vicepreședinții Camerelor Parlamentului. Aceste discrepanțe între nivelul de salarizare sunt privite ca inacceptabile și ca un atac asupra prestigiului justiției.
În concluzie, CSM a subliniat că reglementările salariale actuale nu doar că nu reflectă corect valoarea funcției judiciare, dar contribuie și la o percepție generală de subordonare a justiției față de alte puteri. Consiliul a remarcat că aceste chestiuni nu sunt exclusiv de natură bugetară, ci ridică probleme fundamentale legate de statutul puterii judecătorești în arhitectura statului român.
