Bolojan despre stadioane construite în localități fără echipe de fotbal
Premierul Ilie Bolojan a adus în discuție problema infrastructurii sportive din România, evidențiind aspecte critice legate de finanțarea proiectelor. În opinia sa, țara noastră se confruntă cu o situație surprinzătoare: au fost construite stadioane în localități care nu au echipe de fotbal active sau care, chiar dacă au, nu dispun de resursele necesare pentru a atrage un public semnificativ pe viitor. Bolojan a subliniat că, în aceste circumstanțe, mobilizarea cetățenilor pentru a umple tribunele unui stadion construit fără o justificare solidă poate fi o misiune imposibilă.
Critica sa nu s-a limitat doar la lipsa echipelor de fotbal, ci s-a extins și asupra construcției sălilor de sport de dimensiuni mari în comunități mici, unde, potrivit lui, chiar și un mobilizare totală a locuitorilor ar putea să nu fie suficientă pentru a umple locurile pe care aceste săli le oferă. Astfel de investiții, fără a ține cont de nevoile reale ale comunității, pot duce la o utilizare ineficientă a resurselor financiare.
Propunerea de cofinanțare pentru proiecte locale
Bolojan a propus că o soluție pentru a îmbunătăți această situație ar fi implicarea autorităților locale în finanțarea proiectelor sportive. Potrivit lui, cofinanțarea ar introduce o responsabilitate mai mare în selecția investițiilor efectuate, determinând astfel primarii să reflecteze asupra viabilității și utilității unui proiect înainte de a solicita fonduri de la bugetul de stat. Programul recent prin care s-a introdus o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale este un pas inițial în această direcție.
Problemele legate de supracontractare
De asemenea, premierul a abordat tema supracontractării lucrărilor publice, relatând că, la Ministerul Transporturilor, s-au semnat contracte cu valori mult mai mari decât fondurile bugetare disponibile. Acesta a exemplificat situația PNRR, unde au fost contractate lucrări în valoare de 19 miliarde de euro, în timp ce suma alocată inițial era de doar 7,4 miliarde. Această discrepanță a dus la întârzieri și probleme de finanțare ulterioare, complicând procesul de execuție a lucrărilor.
Prioritizarea proiectelor în funcție de disponibilitatea bugetară
Bolojan a explicat că din cauza constrângerilor bugetare, autoritățile au fost nevoite să prioritizeze lucrările deja începute și investițiile finanțate prin PNRR, considerându-le pe acestea priorități absolute pentru a evita pierderea fondurilor. Această strategie a fost impusă de lipsa resurselor, care a dus la întârzierea ordinelor de începere a lucrărilor pentru proiectele care nu erau incluse în PNRR.
În concluzie, Bolojan a subliniat necesitatea unei abordări mai riguroase în gestionarea proiectelor de infrastructură, care să țină cont de realitățile economice și sociale ale comunităților, pentru a evita excesele și necorelările din trecut.
