Peste 32.000 de copii români primesc alocații din Germania. CDU, AfD și BSW cer restricționarea plăților
Germania plătea, la sfârșitul anului 2025, alocații pentru 291.292 de copii care locuiesc în afara țării, dintre care 32.459 aveau părinți cu cetățenie română. Datele Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă au fost solicitate de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și publicate inițial de cotidianul Bild. Informațiile au declanșat reacții în rândul politicienilor germani, iar România a ajuns în centrul criticilor.
Cei mai mulți beneficiari, respectiv 112.384, aveau părinți cu cetățenie poloneză, reprezentând aproape 39% din total. Urmau 36.727 de copii ai cetățenilor germani, categorie care poate include familiile în care unul dintre părinți lucrează în străinătate, apoi copiii cetățenilor cehi (33.872) și români (32.459).
Numărul beneficiarilor din străinătate aproape s-a triplat în 14 ani
Numărul copiilor care locuiesc în străinătate și pentru care Germania plătește alocații aproape s-a triplat în ultimii 14 ani, de la 103.559 în 2011 la 291.292 în 2025. Aceștia reprezintă aproximativ 1,66% din totalul celor 17,6 milioane de copii pentru care statul german plătește alocații. În 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au fost transferate sub formă de alocații Kindergeld în conturi bancare din străinătate, comparativ cu 45,7 milioane de euro în 2011.
Kindergeld este alocația germană pentru copii, acordată părinților care lucrează în Germania, iar în 2026 valoarea acesteia este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil. Potrivit legislației europene, părinții care lucrează în Germania pot primi alocații chiar dacă cei mici locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene, dreptul fiind legat de activitatea profesională a părintelui, nu de țara în care locuiește copilul.
„Germania este principalul exportator de alocații pentru copii către alte țări ale UE”
Datele au provocat reacții în rândul unor politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, și Alternativa pentru Germania (AfD), care consideră că alocațiile ar trebui calculate în funcție de costul vieții din țările în care locuiesc copiii. Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, a declarat că „Germania este principalul exportator de alocații pentru copii către alte țări ale UE”.
„Legislația UE ne obligă în prezent să plătim aceeași alocație pentru un copil care locuiește în străinătate ca pentru unul care locuiește în Germania, dacă părinții lucrează aici, fără să țină cont de faptul că viața este mult mai scumpă la noi decât în multe dintre aceste țări”, a declarat Krings. Publicația germană Die Welt arată că cei 259 de euro acordați lunar valorează mai mult în Timișoara decât în Düsseldorf, deoarece costul vieții în România este, în medie, cu aproximativ 40% mai mic decât în Germania.
BSW cere eliminarea alocațiilor pentru copiii din afara Germaniei
Fondatoarea BSW, Sahra Wagenknecht, solicită ca, în principiu, alocațiile să nu mai fie acordate copiilor care locuiesc în afara Germaniei. „În Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar banii contribuabililor ajung la București. Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun. Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu trebuie să mai existe alocații pentru copiii care nu locuiesc deloc în Germania”, a scris aceasta pe X pe 6 noiembrie.
AfD a depus, de asemenea, o moțiune în Bundestag prin care solicită ca alocațiile plătite pentru copiii din alte state ale UE să fie ajustate în funcție de costul vieții. Deputatul AfD René Springer a criticat diferența dintre alocațiile acordate în România și cele din Germania: „Este nedrept că transferăm alocații pentru copii la valoarea integrală în conturi din străinătate. România plătește 58 de euro pentru fiecare copil. Noi transferăm 250 de euro. Acești copii există cu adevărat? Nimeni nu verifică acest lucru”.
Legislația europeană îngreunează reducerea alocațiilor
Reducerea alocațiilor în funcție de țara în care locuiește copilul este însă dificil de aplicat, deoarece legislația europeană protejează drepturile familiilor ai căror membri lucrează în alte state membre. Austria a încercat să introducă o astfel de măsură în 2019, însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în iunie 2022, că ajustarea alocațiilor în funcție de costul vieții din țara de reședință a copilului contravine legislației UE.
O poziție diferită a exprimat Parsa Marvi, reprezentant al Partidului Social-Democrat german (SPD): „Cei care lucrează aici și contribuie la finanțarea societății noastre nu ar trebui să fie discriminați doar din cauza locului în care trăiesc copiii lor”. Janine Wissler, vicepreședinta grupului parlamentar Die Linke, a atras atenția că plățile reprezintă aproximativ 1% din cheltuielile totale pentru alocațiile pentru copii.

