Negrescu, despre Legea Salarizării: Guvernul a trimis la Bruxelles un proiect asupra căruia existau divergențe

Într-o postare ce a fost publicată joi pe Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a ales să își exprime opinia cu privire la Legea Salarizării, acuzând Guvernul că a înaintat la Bruxelles un proiect care prezenta încă divergențe semnificative. Aceasta este o poziție critică față de gestionarea acestei legislări, dat fiind faptul că în interiorul țării existau neclarități și neînțelegeri.

Negrescu a subliniat faptul că autoritățile încearcă să prezinte reacția Comisiei Europene ca pe o mare problemă, având în vedere că proiectul legislativ a fost trimis fără a fi bine fundamentat și fără a fi negociat corect. În opinia sa, lipsa de negociere concretă din partea lui Ilie Bolojan, un nume important din cadrul Guvernului, a contribuit la această situație nefericită, în care problemele rămân nerezolvate.

Mai mult decât atât, Negrescu a specificat că problema nu este neapărat legată de dimensiunea anvelopei salariale, ci de modul în care aceste negocieri au fost conduse. El a criticat abordarea superficială a trimiterii unui document la Bruxelles, fără a întreprinde pașii necesari pentru a asigura o reacție favorabilă. Conform acestuia, autenticitatea negocierilor ar trebui să se bazeze pe argumente solide și alianțe strategice, nu pe a da vina pe imposibilități după o prezentare mediocră.

Vicepreședintele PE a evidențiat și criticile venite din partea Comisiei Europene, făcând referire la construcția grilei salariale și la inechitățile dintre diferitele categorii de angajați, aspecte deja semnalate de sindicate și menționate în raportul Băncii Mondiale. Aceste probleme sunt esențiale în contextual dezbaterilor actuale, fiind obligatorii pentru a asigura o echitate în salarizare.

Negrescu a mai adus în discuție și eșecul guvernării PNL-USR în redactarea inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că nu a inclus măsuri de finanțare adecvate pentru infrastructura agricolă, ci a ales să pună în aplicare creșteri de taxe. Acest lucru a fost realizat necesar prin presiune politică, iar acum se observă aceeași incapacitate de a lucra eficient în negocieri, esențial în contextul actual în care fiecare euro contează pentru România.

De asemenea, Negrescu a menționat că ideea unui guvern tehnocrat a fost respinsă de cei care sunt acum în favoarea ei, subliniind că nu ar trebui să fie o scuză pentru a evita asumarea responsabilității. El a subliniat că social-democrații sunt dispuși să-și asume răspunderea pentru guvernare, dar nu ignoră problemele recente.

La final, vicepreședintele a concluzionat că este imperative să se analizeze unde au dispărut fondurile, cine a luat deciziile în această privință, cine a blocat proiectele și cine va fi responsabil pentru aceste probleme, o problemă fundamentală care trebuie soluționată pentru a avansa în direcția dorită.

CSM îl acuză pe Pîslaru de „dezinformare” privind legea salarizării

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lansat acuzații grave la adresa ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, afirmând că acesta a transmis informații falsificate referitor la modificarea coeficienților de salarizare destinați funcțiilor de conducere din magistratură, în contextul proiectului legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. CSM susține că nu a fost informat corespunzător cu privire la aceste schimbări.

„Atragem atenția că aceste informații nu sunt reale și reprezintă o nouă modalitate instituțională de dezinformare”, a comunicat CSM într-un mesaj oficial, adăugând că Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială a proiectului care să reflecte modificările menționate de Pîslaru. Instituția subliniază că nu a primit comunicări oficiale din partea ministerelor sau instituțiilor implicate cu privire la schimbările raportate de ministrul Muncii.

Legea salarizării, din nou amânată

Legislația referitoare la salarizarea funcționarilor publici a fost din nou amânată, având în vedere că primarul Capitalei, Nicușor Dan, împreună cu liderii coaliției, nu au reușit să ajungă la un consens. CSM menționează că problema salarizării atinge nu doar persoanele aflate în funcții de conducere, ci întreaga magistratură, subliniind că doar ajustările referitoare la cele mai înalte funcții nu vor soluționa problema generală a statutului puterii judecătorești.

Critica formulată de CSM asupra procesului legislativ

CSM a evidențiat lipsa de transparență în procesul legislativ, declarând că o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care ar fi respins-o. Aceasta sugerează că modul în care a fost tratat proiectul arată o înțelegere deficitară a ministrului interimar cu privire la consultarea instituțională și la importanța comunicării cu entitățile relevante pentru a asigura o legiferare corectă.

„Această conduită expune modul în care ministrul interimar înțelege procesul de legiferare și exigențele unei consultări instituționale loiale”, a adăugat CSM. Consiliul a atras atenția asupra faptului că independența magistraturii ar trebui să fie reflectată corespunzător în structura salarială a statului și a solicitat stabilirea veniturilor tuturor funcționarilor judiciare într-o manieră comparabilă cu cele din celelalte puteri ale statului.

Guvernul modifică distribuția bugetului PNRR. România are la dispoziție peste 20 de miliarde de euro

În cadrul unei ședințe care a avut loc joi, Guvernul României a adoptat modificări semnificative în ceea ce privește distribuția bugetului dedicat reformelor și investițiilor prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste ajustări au fost necesare ca urmare a revizuirii planului existent și a ajustării țintelor și jaloanelor stabilite inițial. Este important de menționat că România are termenul limită de 31 august 2026 pentru a finaliza implementarea PNRR.

Decizia de revizuire a bugetului a venit ca urmare a aprobării din 5 august 2026 a Consiliului Uniunii Europene, care a permis ajustările planului național. Această revizuire a fost esențială deoarece anumite măsuri planificate nu mai pot fi realizate din cauza unor circumstanțe obiective, ceea ce a impus actualizarea bugetului pentru a putea continua implementarea efectivă a proiectelor.

Noua structură a bugetului se concentrează pe eficiență, gândindu-se în special la termenele-limită de finalizare a proiectelor asociate PNRR. Bugetul revizuit va sprijini coordonatorii de reforme și investiții în încercarea lor de a respecta aceste termene, prin simplificarea procesului decizional și reducerea birocrației. Din totalul celor 94 de măsuri revizuite, 68 au suferit modificări pentru a asigura o implementare mai eficientă, reducând astfel sarcina administrativă.

Dintre măsurile revizuite, 23 au fost ajustate din cauza întârzierilor semnificative întâmpinate de constructori sau a altor factori care au influențat progresul implementării. De asemenea, două măsuri au fost alocate un buget mai mare datorită avansului realizat, în timp ce patru măsuri noi au fost introduse pentru a utiliza resursele eliberate, aducând astfel o revigorare necesară programului. Trei măsuri care nu pot fi realizate au fost de asemenea eliminate din plan.

Conform evaluărilor recente, suma totală dedicată implementării PNRR revizuit este de 20.106.860.700 euro, din care 13.566.055.514 euro reprezintă asistență financiară nerambursabilă, iar 6.540.805.186 euro constituie componenta de împrumut. Aceste cifre reflectă angajamentul României de a utiliza fondurile europene în mod eficient și de a răspunde provocărilor actuale în contextul dezvoltării economice.

Guvernul aprobă inițierea procedurilor de expropriere și despăgubiri pentru proiecte majore în infrastructură

În cadrul ședinței de Guvern desfășurată vineri, au fost aprobate hotărâri importante care vizează exproprierile și suplimentarea despăgubirilor pentru mai multe proiecte esențiale de infrastructură, atât rutieră, cât și feroviară. Un aspect esențial al acestei inițiative îl constituie declanșarea procedurilor de expropriere a proprietăților private afectate, alături de aprobarea listelor de imobile care fac parte din coridorul de expropriere, menționate în contextul lucrărilor de utilitate publică de interes național.

Printre proiectele avizate se numără reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria, care face parte din Coridorul Rin – Dunăre, având ca obiectiv creșterea vitezei de circulație până la 160 km/h pe secțiunile Brașov – Sighișoara. În plus, acest demers include exproprieri pentru Autostrada Sibiu – Pitești, cu peste 400 de imobile vizate pentru a facilita desfășurarea lucrărilor necesare.

Totodată, în ședință s-au efectuat clarificări privind modalitatea de majorare a salariilor pentru personalul implicat în proiectele derulate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste modificări se aplică în special unității administrativ-teritoriale Bod, județul Brașov, unde exproprierile au un impact direct asupra comunității locale.

Pe lângă aceste măsuri, Guvernul s-a angajat să suplimenteze sumele destinate despăgubirilor, aprobând astfel modificări necesare în ceea ce privește indemnizațiile prevăzute prin Hotărârile de Guvern anterioare. Aceste decizii vizează, printre altele, varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, precum și tronsonul 3 al drumului expres Craiova-Pitești, care se desfășoară pe raza localităților Bărăști, Colonești, Optași-Măgura, Priseaca, Scornicești, Tătulești și Valea Mare, județul Olt.

Aceste inițiative demarcă un pas semnificativ în direcția dezvoltării infrastructurii naționale, subliniind nevoia urgentă de modernizare a rețelei de transport din România, precum și angajamentul autorităților de a asigura un proces de despăgubire corect și transparent pentru cei afectați de exproprieri. Prin aceste măsuri, Guvernul își propune să sprijine creșterea economică și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, prin realizarea unor proiecte ce vor contribui la eficiența transporturilor pe termen lung.

Guvernul a aprobat contractul CFR pentru perioada 2026-2030. Cum va fi finanțată infrastructura feroviară

Într-o ședință recentă, Guvernul României a dat undă verde Contractului de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA, care se va aplica între anii 2026 și 2030. Acest document esențial stabilește reglementările necesare pentru finanțarea și administrarea infrastructurii feroviare din țară, un sector de maximă importanță pentru mobilitatea și economia națională.

Scopul acestei măsuri este să asigure un cadru stabil de finanțare, care va proveni din bugetul de stat, astfel încât să se mențină un echilibru între veniturile și cheltuielile CFR SA. În plus, contractul include reglementări clare pentru monitorizarea și evaluarea activității companiei, bazându-se pe indicatori de performanță specifici.

Conform afirmațiilor oficialilor guvernamentali, evaluarea necesarului de finanțare a fost realizată având la bază o metodologie detaliată, elaborată în conformitate cu Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 și legislația aplicabilă.

Este important de remarcat că acest nou contract continuă cadrul contractual existent din perioada 2021-2025 și își propune să aducă predictibilitate atât din punct de vedere financiar, cât și operațional, pentru activitatea CFR. Executivul a subliniat că adoptarea acestui act normativ este crucială pentru implementarea prevederilor Legii nr. 202/2016, care transpun directivele europene referitoare la instituirea spațiului feroviar unic european.

În absența unui nou contract, există riscul blocării alocărilor financiare necesare CFR SA, ceea ce ar afecta grav activitatea companiei și, implicit, gestionarea infrastructurii feroviare, cu repercusiuni negative asupra serviciilor de transport pentru cetățeni.

Prin aprobarea acestui contract, Guvernul demonstrează angajamentul de a asigura continuitatea și eficiența în finanțarea infrastructurii feroviare, îmbunătățind astfel nivelul de performanță al CFR SA și optimizând utilizarea resurselor publice. Această măsură este văzută ca esențială pentru dezvoltarea și modernizarea transportului feroviar în România.

Dan Tanasă (AUR): „Nu este acceptabil ca profesioniști autorizați de stat să ajungă în situația de a nu mai avea certitudinea că își pot exercita legal meseria”

Vicepreședintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Dan Tanasă, a avertizat recent asupra unei probleme majore legate de implementarea Legii nr. 267/2024 privind organizarea profesiei de geodez. Potrivit acestuia, profesioniști autorizați de stat se confruntă cu riscul de a nu-și mai putea exercita legal meseria, datorită neîndeplinirii cerințelor de preluare stipulate în cadrul legislației recente. Tanasă a făcut apel la nouă instituții ale statului, solicitând clarificări privind situația actuală a acestor profesioniști.

Contextul problemei

Dan Tanasă și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că, în urma adoptării Legii nr. 267/2024, anumiți specialiști autorizați anterior prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) nu au fost integrați în noul sistem profesional. Acesta consideră că, deși legea prevedea un mecanism tranzitoriu pentru continuarea activității acestor profesioniști, în practică, au fost impuse condiții suplimentare de reautorizare, inclusiv plata de taxe și depunerea unor cereri noi. Această situație creează o insecuritate juridică și riscul de a fi acuzați de exercitarea fără drept a profesiei.

Probleme legate de reprezentativitate

O altă problemă semnalată de deputatul AUR se referă la constituirea Colegiului Geodezilor din România (CGR) și la modul în care au fost desemnați reprezentanții acestuia. Tanasă subliniază că, în condițiile în care profesioniștii nu au fost preluați conform legii, se ridică întrebări serioase cu privire la calitatea acestor reprezentanți și legitimitatea alegerilor desfășurate. Acesta a cerut clarificări despre calitatea în care au votat cei care nu erau de fapt membri cu drepturi depline, întrebându-se despre legalitatea procesului de constituire al Colegiului.

Apel către autorități

Printre solicitările adresate instituțiilor se numără întrebări adresate ANCPI și Ministerului Dezvoltării cu privire la valabilitatea autorizațiilor anterioare, precum și dacă profesioniștii autorizați pot continua să își desfășoare activitatea în absența certificatului emis de CGR. De asemenea, Tanasă cere clarificări despre respectarea normelor europene în procesul de adoptare a legii. Acesta atrage atenția asupra importanței acestor profesioniști în cadrul sistemului de cadastru și asupra efectelor negative pe care le poate genera o situație de incertitudine juridică asupra dreptului de proprietate al cetățenilor.

Concluzie

Demiterea acestor solicitări subliniază necesitatea urgentă de a clarifica situația juridică a profesioniștilor geodezi, pentru a preveni eventuale repercusiuni în exercitarea acestora activităților profesionale. Dan Tanasă a subliniat că răspunsurile instituțiilor statului sunt esențiale nu doar pentru drepturile unei categorii profesionale, ci și pentru funcționarea normală a sistemului cadastral din România.