Analiză: Avansul Rusiei în Donețk ar putea dura decenii la ritmul din 2026

Forțele ruse ar avea nevoie de aproximativ 60 de ani pentru a ocupa restul regiunii Donețk dacă ar menține ritmul de avans din 2026, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Concluzia contrazice narativul că victoria Moscovei ar fi inevitabilă și arată că ofensiva rusă se confruntă cu dificultăți majore.

Rusia a înregistrat în 2026 câștiguri teritoriale nete practic nule, în timp ce pierderile au depășit 40.000 de militari pe lună din iulie. De la invazia pe scară largă din februarie 2022, forțele ruse au suferit peste 1,5 milioane de militari uciși sau răniți grav.

Un ritm de avans de zeci de ori mai lent

În 2025, armata rusă înainta în medie cu circa 14,4 kilometri pătrați pe zi. La acel ritm, ocuparea teritoriilor din Donețk aflate încă sub control ucrainean ar fi necesitat aproximativ 378 de zile. Media avansului net din 2026 este estimată însă la doar 0,25 kilometri pătrați pe zi, ceea ce ar împinge atingerea obiectivului până în iunie 2086. Estimarea este o extrapolare matematică, nu o predicție că războiul va continua efectiv până atunci.

Contraofensivele ucrainene au schimbat situația pe front

Forțele ucrainene au preluat inițiativa în mai multe sectoare și au compromis planurile comandamentului rus. În zona Lîman, operațiunea Vivaldi a dus la eliberarea a aproximativ 277 de kilometri pătrați și a 16 localități. În sud, în direcția Oleksandrivka, o altă contraofensivă a permis recuperarea a peste 627 de kilometri pătrați și eliberarea a 26 de localități. Trupele Kievului au curățat și peste 300 de kilometri pătrați de militari ruși infiltrați. Operațiunile au împiedicat Rusia să realizeze o amplă manevră de încercuire a principalelor orașe fortificate din Donețk.

Rapoarte false și presiuni asupra Occidentului

În armata rusă există o cultură a raportărilor false, prin care comandanții exagerează câștigurile pentru a-și mulțumi superiorii, iar unele hărți militare indică teritorii care nu se află efectiv sub controlul Moscovei. Nu este clar dacă Putin prezintă deliberat informații false sau primește rapoarte denaturate. În ambele situații, imaginea unei armate care avansează permanent servește obiectivului Kremlinului de a exercita presiuni asupra Statelor Unite și a celorlalți aliați ai Kievului.

Dronele ucrainene au transformat frontul într-o zonă mortală

Un motiv principal al încetinirii avansului rus este dezvoltarea capacităților tehnologice ale Ucrainei. Forțele ucrainene au creat o zonă de distrugere cu o adâncime de 20-40 de kilometri, supravegheată și atacată permanent de drone de recunoaștere și de lovire. Dronele cu rază de 100-200 de kilometri lovesc trupele înainte ca acestea să ajungă la punctele de concentrare. Soldații înaintează frecvent în grupuri de unul până la trei militari, ascunzându-se în vegetație sau printre ruine, iar unele unități așteaptă săptămâni întregi întăriri care nu mai sosesc.

Rusia pierde mai mulți militari decât recrutează

Economistul Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, a estimat că, între ianuarie și august 2026, aproximativ 29.250 de persoane au semnat lunar contracte cu Ministerul rus al Apărării, cu circa 10% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, când media era de 32.500. Din decembrie 2025, numărul militarilor ruși uciși sau răniți grav în fiecare lună a depășit constant numărul noilor voluntari. O nouă mobilizare ar putea compensa deficitul, dar ar risca nemulțumiri sociale importante.

Rusia încearcă să compenseze eșecurile de pe front prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile ucrainene și beneficiază de avantaje în războiul aerian, inclusiv din cauza deficitului de interceptoare Patriot. Analiștii nu consideră însă că bombardamentele strategice vor putea determina capitularea unei țări care continuă să reziste militar. Rusia dispune în continuare de resurse pentru a susține războiul o perioadă îndelungată, dar Ucraina poate continua să reziste atât timp cât beneficiază de sprijin occidental.

Muntenegru ar putea deveni al 28-lea stat membru al UE până în 2028

Muntenegru, o țară cu aproximativ 630.000 de locuitori, ar putea încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la finalul anului 2026 și își propune să devină al 28-lea stat membru al UE în 2028, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind extinderea.

Prima închidere a negocierilor după Croația

„Pentru prima dată din 2011, când UE a încheiat negocierile de aderare cu Croația, UE este în măsură să încheie în curând negocierile cu o altă țară candidată, Muntenegru”, se arată în raportul Comisiei Europene. Executivul european apreciază că negocierile ar putea fi finalizate „în mod realist” până la sfârșitul lui 2026, iar tratatul de aderare ar putea fi semnat până în iunie 2027.

Reforme și capitole de negociere închise

Potrivit Comisiei Europene, progresul înregistrat este „o dovadă a eforturilor susținute ale Muntenegrului” de a realiza reformele necesare. Toate cele 33 de capitole de negociere au fost deschise, iar 18 au fost închise provizoriu. Pentru aderare, tratatul trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre.

Comisia avertizează însă că, în lunile următoare, Muntenegru trebuie să-și mențină reformele și sprijinul tuturor partidelor pentru parcursul european. Președintele Jakov Milatović s-a declarat optimist încă de la începutul anului: „Putem reuși. Sunt optimist în această privință”, a declarat el la Podgorița.

Alte țări candidate în cursă

UE consideră Muntenegru cea mai apropiată țară de aderare, urmată de Albania, Ucraina și Republica Moldova. Albania își propune să încheie negocierile până la finalul lui 2027, iar Comisia îi cere cooperare între partide și dialog în Parlament, pe fondul celor mai mari proteste de la tranziția democratică.

În cazul Republicii Moldova, Comisia apreciază în continuare că sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea tuturor grupurilor de capitole rămase. Chișinăul trebuie să păstreze ritmul reformelor pentru a-și atinge obiectivul, „ambițios, dar realizabil”, de a încheia negocierile la începutul lui 2028. Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Serbia și Kosovo se află în etape diferite ale procesului de aderare.

Scandal de spionaj la vârful Nvidia: directorul executiv, suspectat de o relație cu o presupusă agentă chineză

Serviciile de informații americane suspectează că Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia, una dintre cele mai valoroase companii din lume, ar fi avut o relație amoroasă cu o femeie despre care Washingtonul crede că a fost recrutată de serviciile secrete chineze. Informațiile au ajuns la nivelul administrației Trump, iar Congresul american îi cere acum explicații șefului Nvidia.

Autoritățile americane consideră că Jensen Huang ar fi avut o relație romantică cu Alice Huang, o femeie de afaceri asociată companiei Megaspeed din Singapore, suspectată că ar fi fost recrutată de Ministerul Securității Statului din China, principala agenție civilă de informații a Beijingului.

Conform informațiilor apărute în presa internațională, care citează un memorandum bazat pe evaluări ale serviciilor americane, oficialii de la Washington suspectează că femeia ar fi fost recrutată special pentru a se apropia de șeful Nvidia, companie care domină piața procesoarelor avansate utilizate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Documentul ar fi fost distribuit unui grup restrâns de oficiali americani de rang înalt, înaintea summitului dintre președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, din luna mai.

Cine este femeia suspectată de spionaj pentru China

Alice Huang a ocupat o funcție de conducere la Megaspeed, companie cu sediul în Singapore care furnizează servicii de infrastructură informatică și utilizează procesoare Nvidia. Megaspeed se află de mai mult timp în atenția autorităților americane, pe fondul suspiciunilor privind posibila redirecționare către China a unor cipuri avansate supuse restricțiilor de export impuse de Washington.

Aceste procesoare sunt esențiale pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială, iar administrațiile americane au introdus succesiv restricții pentru a împiedica Beijingul să obțină cele mai performante tehnologii dezvoltate în Statele Unite. Nvidia susține însă că acuzațiile privind presupusa redirecționare ilegală a procesoarelor prin Megaspeed au fost investigate și infirmate.

Compania a explicat că întâlnirile dintre Jensen Huang și reprezentanții clienților fac parte din activitatea obișnuită a directorului executiv, care discută anual cu mii de persoane din conducerea companiilor partenere. Beijingul respinge acuzațiile și le numește drept „speculații nefondate”.

Congresul SUA îl cheamă la explicații pe Jensen Huang

Scandalul a provocat reacții și în Congresul american. Trei parlamentari republicani, John Moolenaar, Brian Mast și Rick Crawford, i-au cerut lui Jensen Huang să participe la o reuniune cu ușile închise, programată pentru 18 noiembrie 2026. Aceștia vor să afle detalii despre interacțiunile directorului Nvidia cu Alice Huang, dar și despre procedurile prin care compania se protejează împotriva operațiunilor de spionaj desfășurate de state străine.

Solicitarea vine într-un moment în care relațiile comerciale dintre Nvidia și China sunt analizate tot mai atent de autoritățile americane.

Trump a fost informat despre suspiciuni

Președintele Donald Trump ar fi primit anterior informări despre suspiciunile serviciilor americane, potrivit relatărilor din presa americană. Întrebat despre situația directorului Nvidia, Trump l-a descris pe Jensen Huang în termeni favorabili, dar a recunoscut că dosarul este complex și că autoritățile trebuie să examineze informațiile disponibile.

Relația dintre cei doi este importantă și din perspectivă economică. Jensen Huang a devenit unul dintre interlocutorii influenți ai administrației americane în negocierile privind dezvoltarea inteligenței artificiale și exporturile de semiconductori către China. Nvidia a susținut în mod repetat că restricțiile excesive asupra exporturilor riscă să afecteze competitivitatea companiilor americane și să accelereze dezvoltarea unor alternative chineze.

Miza uriașă: tehnologia care stă la baza inteligenței artificiale

Nvidia se află în centrul competiției tehnologice dintre Statele Unite și China, deoarece procesoarele sale sunt utilizate în centrele de date și infrastructura necesară celor mai avansate sisteme de inteligență artificială. Accesul la aceste tehnologii este considerat o problemă de securitate națională la Washington, iar autoritățile americane încearcă să împiedice utilizarea lor în programe militare sau de supraveghere dezvoltate de Beijing.

Amenințări cu bombă la televiziuni din Europa, semnate „Mihail Andropov”

Mai multe televiziuni din Europa, printre care RTÉ din Irlanda, Sky din Marea Britanie și Nova TV din Bulgaria, au primit vineri amenințări cu bombă care au dus la evacuări și la întreruperea programelor. În urma perchezițiilor, nu a fost găsit niciun exploziv.

Unul dintre e-mailurile primite de RTÉ și Nova TV, potrivit agenției Reuters, conținea mesajul: „Vrem ca toată lumea să afle de noi, de aceea unul dintre agenții noștri a plasat un dispozitiv exploziv în clădirea voastră. Va detona în 45 de minute. Timpul trece”.

Programe înlocuite cu muzică la televiziunea publică irlandeză

La RTÉ, emisiunile au fost înlocuite cu muzică și cu un mesaj înregistrat, unele dintre ele timp de până la trei ore. Angajații s-au întors în clădiri abia după o percheziție a poliției care a durat peste trei ore, iar știrile au fost reluate dintr-un car de transmisie aflat în afara sediului.

La Sofia, poliția a evacuat redacția Nova TV, a verificat-o și a declarat-o sigură. Emisia nu a fost întreruptă. Postul britanic Sky a confirmat la rândul său că a primit o amenințare: „Am efectuat o evaluare de securitate și am raportat situația autorităților competente”, a transmis un purtător de cuvânt.

În Irlanda și-au evacuat angajații și postul de radio Newstalk și cotidianul Irish Independent.

„Mesaj către Occident”, semnat „Mihail Andropov”

E-mailurile purtau titlul „Mesaj către Occident” și erau semnate „Mihail Andropov”. Expeditorul se prezenta drept unul dintre liderii grupului responsabil de alertele false din avioane: „Dar acesta este doar începutul. Ce s-a întâmplat săptămâna aceasta este doar o mică parte din ceea ce așteaptă Europa în viitorul apropiat.”

Numele trimite la Iuri Andropov, fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, iar titlul e-mailului amintește de o biografie a acestuia, „O nouă provocare pentru Occident”. Nu este clar dacă este un semn al implicării Rusiei sau o încercare de a arăta spre Moscova.

Amenințările din Italia fuseseră semnate în numele „Luptătorilor Statului Masculin”, potrivit agenției ANSA. Vladislav Pozdniakov, fondatorul mișcării ruse „Statul Masculin”, a negat orice implicare și a spus că mișcarea nu mai există din 2021.

Alerte false în lanț și atacuri cibernetice

Amenințările vin după un val de alerte false care a afectat zboruri din Serbia până în Finlanda și Spania, inclusiv curse spre București. În paralel, mai multe lanțuri de supermarketuri au fost lovite de atacuri cibernetice.

Premierul irlandez Micheál Martin a declarat la radioul RTÉ că serviciile de securitate europene nu au stabilit încă dacă în spatele amenințărilor se află persoane izolate sau un atac coordonat. „Asta arată cât de relativ simplu este să provoci perturbări și să subminezi funcționarea normală a societății prin activități neconvenționale de acest fel, concepute să provoace frică și anxietate”, a spus el. „Trebuie să rămânem calmi”, a adăugat premierul.

Alertele cu bombă din Europa, analizate ca posibil atac hibrid

Valul de alerte cu bombă care a perturbat traficul aerian european, inclusiv pe aeroportul din Otopeni, ar putea face parte dintr-un „război psihologic” menit să semene panică și neîncredere în instituții, avertizează oficiali și experți citați de presa italiană. Potrivit acestora, niciun explozibil nu a fost găsit la bordul avioanelor verificate.

Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a declarat că este vorba despre „o tentativă de agresiune hibridă și de război psihologic”, arătând că repetarea acelorași episoade, cu același mod de operare, în toată Europa, nu poate fi o întâmplare.

Zeci de zboruri vizate, toate aterizate în siguranță

Alte zeci de zboruri primiseră amenințări false cu o zi înainte. Au fost vizate curse spre și dinspre Bulgaria, Cehia, Franța, Italia, Ungaria, Cipru, România, Marea Britanie și Portugalia, iar toate avioanele au aterizat în siguranță.

În România, un avion Wizz Air pe ruta Milano–București, cu 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului, a fost verificat pe Aeroportul Henri Coandă după o amenințare cu bombă. În aceeași zi a fost vizat și zborul Air Serbia Belgrad–București. Ulterior, alerta a vizat o cursă TAROM Praga–București, cu 102 pasageri la bord. SRI a anunțat că, prin Brigada Antiteroristă, a făcut verificările, că amenințările nu s-au confirmat și că nu au fost găsiți explozibili.

Scopul: destabilizare și panică

Generalul Vincenzo Camporini, fost șef al Statului Major al Apărării din Italia, consideră că scopul este destabilizarea. Potrivit acestuia, se seamănă zâzanie și panică pentru a orienta viitoarea competiție politică, iar Europa, aflată în dificultate, poate fi folosită pentru obținerea de avantaje. Întrebat despre o eventuală implicare a Rusiei, generalul a spus că astfel de situații sunt privite cu mult favor în Rusia.

Expertul în securitate cibernetică Pierluigi Paganini a declarat că este vorba despre „Psyops”, operațiuni psihologice care urmăresc să insufle frică și neîncredere în instituții. El se așteaptă ca, după alertele cu bombă, să fie vizate sisteme industriale, semafoare sau contoare de electricitate.

O revendicare neverificată și reacțiile Europei

Financial Times a primit un e-mail, trimis mai multor redacții, în care expeditorul se prezintă drept unul dintre liderii grupului responsabil. În mesaj se arată că „foarte curând” vor fi aruncate în aer avioane, nave de croazieră, stații de metrou și trenuri. Autenticitatea revendicării nu a fost verificată.

În Irlanda, alerte false au vizat și televiziunea publică RTÉ, Virgin Media, Newstalk și Irish Independent. Dublinul găzduiește în perioada următoare un summit al liderilor UE. Comisia Europeană a anunțat că tratează amenințările „foarte serios”. Premierul italian Giorgia Meloni a spus că episoadele „trebuie să îngrijoreze” și arată că, în prezent, sub atac sunt infrastructurile civile.

SUA oferă 20 de milioane de dolari pentru informații despre programul nuclear iranian

Statele Unite au anunțat o recompensă de până la 20 de milioane de dolari pentru persoanele care furnizează informații despre programul nuclear al Iranului. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care a precizat că oferta este administrată prin programul „Recompense pentru Justiție” al Departamentului de Stat.

Potrivit autorităților americane, recompensa vizează date despre instalațiile nucleare iraniene, echipamentele utilizate, personalul implicat — inclusiv membrii comunității științifice — și deplasările acestora. Informatorilor li se oferă și posibilitatea relocării.

Washingtonul invocă riscul îmbogățirii uraniului la 90%

Pentru a justifica oferta, Departamentul de Stat face referire la datele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) din 2025, potrivit cărora Iranul îmbogățește uraniu la o puritate de 60%. Autoritățile americane susțin că acest nivel este apropiat de cel necesar pentru fabricarea armelor nucleare.

Statele Unite afirmă că Iranul este singurul stat care nu deține arme nucleare, dar produce uraniu îmbogățit la o asemenea concentrație. De asemenea, oficialii americani citează estimări ale unor experți potrivit cărora stocul de uraniu al Iranului ar putea fi suficient pentru fabricarea mai multor arme nucleare, dacă ar fi îmbogățit suplimentar.

Washingtonul mai susține că AIEA a pierdut posibilitatea de a monitoriza în permanență producția și stocurile Iranului de componente precum centrifugele, ca urmare a nerespectării de către Teheran a obligațiilor față de agenție.

Trump susține că programul nuclear iranian a fost distrus

Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că atacurile americane au distrus practic programul nuclear iranian. Vineri seară, la West Palm Beach, în Florida, Trump a declarat că intervenția militară americană a împiedicat Iranul să obțină arme nucleare.

„Dacă nu am fi lovit Iranul, Israelul nu ar mai exista astăzi”, a spus președintele american, adăugând că, dacă Teheranul ar fi avut arme nucleare, le-ar fi folosit și ar fi distrus Orientul Mijlociu.

La începutul săptămânii, Trump a menționat printre țintele vizate de SUA și așa-numitul Pickaxe Mountain, din centrul Iranului, despre care Washingtonul suspectează că adăpostește o instalație nucleară. Teheranul neagă această acuzație. În același timp, președintele american a precizat că Iranul dorește să ajungă la un acord pentru încheierea războiului. „Discutăm cu ei acum. Vor foarte mult să încheie un acord”, a spus liderul de la Casa Albă.

Oameni de știință iranieni, printre țintele atacurilor americane și israeliene

Printre țintele operațiunilor militare americane și israeliene împotriva programului nuclear iranian s-au numărat și oameni de știință. În prima zi a războiului dintre SUA, Israel și Iran, pe 28 februarie 2026, au fost uciși doi cercetători iranieni implicați în dezvoltarea tehnologiilor nucleare, biologice și chimice.

În iunie 2025, la începutul războiului dintre Israel și Iran, autoritățile iraniene au anunțat moartea a șase cercetători din domeniul nuclear. Ulterior, armata israeliană a confirmat că nouă oameni de știință au fost uciși în atacurile inițiale.

O investigație publicată în martie 2026 de revista The New Yorker a dezvăluit că CIA a desfășurat o operațiune clandestină, denumită „Brain Drain”, prin care încerca să recruteze cercetători iranieni și să-i convingă să părăsească țara. Potrivit investigației, oamenilor de știință li se ofereau posibilitatea de a se stabili în Occident și protecție pentru familiile lor. Informațiile furnizate de cei care au acceptat să colaboreze au fost utilizate la pregătirea unor operațiuni împotriva programului nuclear iranian.

Alerte cu bombă în spațiul aerian francez: patru avioane deviate și obligate să aterizeze

Patru aeronave care traversau spațiul aerian al Franței au fost deviate de la rutele lor vineri, după ce autoritățile au primit amenințări cu bombă. Trei dintre avioane au aterizat pe aeroportul Orly, din apropierea Parisului, iar al patrulea la Bordeaux. Toate cele patru aeronave au ajuns la sol în siguranță, fără incidente, a anunțat Guvernul francez.

După aterizare, aeronavele au fost supuse verificărilor de securitate efectuate de echipe specializate în depistarea explozibililor. Autoritățile franceze au deschis o anchetă pentru identificarea autorilor mesajelor de amenințare.

Aeronavele nu aveau Franța ca destinație

Cele patru aeronave traversau teritoriul francez în drum spre alte destinații. Guvernul nu a comunicat numele companiilor aeriene, numărul pasagerilor sau aeroporturile către care se îndreptau.

Amenințări similare au determinat intervenția autorităților aeronautice și militare din numeroase țări europene. Unele avioane au fost escortate de aeronave de luptă, iar altele au fost obligate să aterizeze pe aeroporturi diferite de cele programate.

Zeci de zboruri amenințate în Europa

Alertele s-au înmulțit începând de marți. Până joi, aproape 30 de zboruri primiseră amenințări cu bombă, iar vineri au fost raportate noi incidente în mai multe țări.

Un avion Aer Lingus care zbura de la Dublin la Roma, cu 157 de persoane la bord, a fost deviat joi către baza militară Évreux, din Franța. Aeronava a fost escortată de avioane de luptă franceze, dar verificările geniștilor nu au dus la descoperirea unor explozibili. Deoarece a refuzat inițial să aterizeze la baza militară, preferând un aeroport civil, pilotul aeronavei este cercetat de procurorii francezi.

Alerte cu bombă pe aeroporturile europene

Joi, un avion Wizz Air sosit de la Milano a aterizat pe Aeroportul Henri Coandă din București, unde autoritățile au instituit o celulă de criză din cauza unei amenințări cu bombă. Cei 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului au fost debarcați, iar geniștii Serviciului Român de Informații au verificat aeronava. Alerta s-a dovedit falsă.

Tot joi, un avion KLM care efectua un zbor spre Tel Aviv, cu escală la București, a primit o amenințare similară. Piloții au solicitat verificarea aeronavei, iar SRI a confirmat că nu au fost găsite dispozitive explozive. Vineri, o cursă TAROM de la Praga la București a primit o amenințare cu bombă, dar avionul a aterizat la destinația programată, iar autoritățile aeroportuare au confirmat că alerta a fost falsă.

În spațiul aerian al Ungariei, trei aeronave de pasageri care primiseră amenințări cu bombă au fost escortate de avioane de luptă ungare. Una zbura de la Bruxelles la Sofia, iar celelalte două de la Praga spre București și Cipru. După ce ultimele două aeronave au intrat în spațiul aerian românesc, NATO a ordonat și patrularea spațiului aerian din apropierea graniței dintre Ungaria și România.

În Cehia, poliția a înregistrat vineri amenințări pentru nouă zboruri care plecau de pe aeroportul din Praga sau urmau să aterizeze acolo. Un avion Wizz Air care zbura de la Praga la Roma a fost deviat către Veneția. Pasagerii au fost evacuați, dar geniștii nu au descoperit explozibili.

În Bulgaria, trei aeronave Ryanair care se îndreptau spre Sofia au fost escortate joi de avioane militare. Două au aterizat în capitala bulgară, iar cea de-a treia, plecată de la Londra, a fost deviată către Plovdiv. Nici în aceste cazuri nu au fost găsite dispozitive explozive.

Și în Italia, Polonia, Danemarca și Spania au fost raportate amenințări. La Madrid, mai multe aeronave au fost oprite pentru verificări, iar pasagerii au fost debarcați. În Polonia, un avion LOT care urma să decoleze spre Paris a fost oprit înainte de decolare, iar pasagerii au fost transferați într-o altă aeronavă.

Amenințările, semnate în numele unei grupări extremiste ruse

Mai multe mesaje trimise aeroporturilor din Roma și Sofia au fost semnate în numele „Luptătorilor Statului Masculin”, o mișcare extremistă rusă, interzisă în Rusia. Legătura dintre autorii amenințărilor și această organizație nu a fost confirmată.

Unul dintre mesajele trimise în Italia susținea că la bordul unor avioane sosite din Helsinki și Dublin fuseseră amplasate dispozitive explozive care urmau să detoneze în 60 de minute. Fondatorul mișcării, Vladislav Pozdniakov, a negat orice implicare.

Vineri, televiziuni din Irlanda și Bulgaria au primit alte mesaje de amenințare, semnate de o persoană care folosea numele „Mihail Andropov”. Sediul televiziunii publice irlandeze RTÉ a fost evacuat temporar. Autoritățile nu au identificat până acum persoanele care au trimis amenințările.

Abdul El-Sayed, primul musulman ales senator în SUA, lansează Habibi PAC la două zile după victorie

Abdul El-Sayed, politicianul democrat ales senator în statul american Michigan, a înființat o organizație politică la numai două zile după victoria electorală. Inițiativa, numită Habibi PAC, îi va permite să strângă fonduri pentru finanțarea campaniilor electorale ale altor candidați, potrivit Fox News.

Decizia a fost luată la câteva zile după ce El-Sayed l-a învins pe republicanul Mike Rogers în cursa pentru Senatul SUA. În Statele Unite, politicienii pot înființa organizații prin care colectează bani pentru alți candidați din partidul lor, cunoscute sub denumirea de PAC, prescurtarea de la Political Action Committee (comitet de acțiune politică).

Prin Habibi PAC, El-Sayed va putea finanța campaniile altor politicieni democrați, ceea ce i-ar putea aduce mai multă influență în partid. Analiștii citați de Fox News consideră că această inițiativă ar putea indica ambiții politice mai mari, însă proaspătul senator nu a anunțat că ar intenționa să candideze pentru o altă funcție.

Cine este Abdul El-Sayed

Abdul El-Sayed este medic și a condus anterior Departamentul de Sănătate din Detroit, unul dintre cele mai mari orașe din statul Michigan. Politicianul democrat este cunoscut pentru susținerea unor măsuri care să înlesnească accesul la servicii medicale și să reducă cheltuielile familiilor americane. În 2018, a încercat să obțină candidatura democraților pentru funcția de guvernator al statului, dar a pierdut alegerile interne.

La scrutinul din 3 noiembrie 2026, El-Sayed a câștigat un loc în Senatul american, devenind astfel primul musulman ales în această instituție. Mandatul său va începe în ianuarie 2027.

De unde provine numele Habibi PAC

Numele organizației provine din limba arabă, unde „habibi” înseamnă „dragul meu”. El-Sayed a folosit frecvent această expresie în campania electorală, inclusiv în discursul victoriei, când l-a ironizat pe vicepreședintele american JD Vance.

„JD, habibi, există o ironie delicioasă în faptul că, potrivit Constituției, ești obligat să-mi administrezi jurământul în ianuarie”, a spus noul senator, referindu-se la faptul că vicepreședintele SUA îndeplinește și funcția de președinte al Senatului și conduce ceremonia de depunere a jurământului de către senatorii nou-aleși.

Politicianul nu a anunțat încă pe cine intenționează să sprijine financiar prin Habibi PAC. Noua organizație a fost înregistrată la Comisia Electorală Federală a Statelor Unite și funcționează separat de cea care i-a finanțat campania electorală.

Conferința ONU privind schimbările climatice începe la Antalya, cu reducerea combustibililor fosili pe agendă

Conferința ONU privind schimbările climatice COP31 debutează luni, 9 noiembrie, la Antalya, în Turcia, și se desfășoară până pe 20 noiembrie. Este cea de-a 31-a ediție a reuniunii internaționale la care guvernele negociază măsuri comune împotriva încălzirii globale. Principalele teme de pe agendă sunt reducerea utilizării combustibililor fosili și finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice.

Un reper central al discuțiilor îl reprezintă Acordul de la Paris din 2015, prin care statele au convenit să limiteze creșterea temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius și să depună eforturi pentru menținerea acesteia la 1,5 grade față de nivelurile preindustriale.

Președintele COP30: „Avem nevoie ca guvernele să înceapă să acționeze”

Președintele conferinței ONU privind schimbările climatice din 2025, COP30, Andre Correa do Lago, consideră că guvernele trebuie să treacă de la negocieri la aplicarea măsurilor asumate. „Nu avem nevoie de mai multe negocieri. Avem nevoie ca guvernele să înceapă să acționeze”, a declarat acesta pentru Reuters.

Oficialul a precizat că lupta împotriva schimbărilor climatice necesită implicarea miniștrilor de finanțe, infrastructură și transporturi, alături de cei responsabili de mediu. El a subliniat și necesitatea investițiilor în infrastructură și transport, precum și a schimbărilor în modul în care guvernele gestionează politicile climatice. În opinia sa, reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili și limitarea defrișărilor sunt esențiale pentru limitarea încălzirii globale.

Raport Climate Analytics: reducerea emisiilor de metan ar putea încetini încălzirea cu aproximativ 12% până în 2035

Organizația germană Climate Analytics a publicat, înaintea conferinței, un raport care arată că reducerea emisiilor de metan și ale altor poluanți care contribuie la încălzirea rapidă a planetei ar putea încetini ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035.

Potrivit organizației, combinarea acestor măsuri cu o tranziție rapidă de la combustibilii fosili ar putea înjumătăți ritmul încălzirii în anii 2030 și ar putea limita creșterea maximă a temperaturii la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, până la jumătatea secolului.

Sondaj al Băncii Europene de Investiții: trei sferturi dintre europeni susțin reducerea rapidă a combustibililor fosili

În ceea ce privește opinia publică, un sondaj al Băncii Europene de Investiții, realizat în rândul a 23.000 de persoane, arată că trei sferturi dintre cetățenii Uniunii Europene susțin reducerea rapidă a utilizării combustibililor fosili și consideră că politicienii ar trebui să acorde prioritate acestui obiectiv.

Țările în curs de dezvoltare au nevoie de 305 miliarde de dolari anual pentru adaptare

Finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice este o altă problemă pe agenda discuțiilor. Potrivit ONU, țările în curs de dezvoltare au nevoie de 305 miliarde de dolari anual, însă sprijinul oferit de statele dezvoltate este mult sub acest nivel.

Contribuțiile acestora au crescut cu numai un miliard de dolari în 2024, ajungând la 28,2 miliarde de dolari, potrivit Raportului ONU privind deficitul de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026. Aceste resurse ar permite țărilor vulnerabile să-și protejeze populația și infrastructura în fața fenomenelor extreme, de la perioade prelungite de secetă și temperaturi periculoase până la incendii și inundații care provoacă pagube tot mai mari.