Bolojan le răspunde sindicatelor: „Sunt solicitări care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite”
Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut vineri o declarație importantă în contextul negocierilor pentru noua Lege a salarizării, subliniind că statul român nu poate accepta revendicări care ar putea duce la o creștere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, depășind ceea ce poate susține economia țării. În cadrul declarației, Bolojan a fost ferm în mesajul său, indicând că există solicitări din partea sindicatelor care nu au cum să fie onorate.
„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite”, a declarat Bolojan. El a subliniat că adoptarea unor legi care să majoreze masa salarială din sectorul public peste limitele suportabile de economie ar fi o decizie gravă și riscantă. Premierul a evidențiat lecțiile învățate din experiențele anterioare, făcând referire la perioadele dificile din 2023-2024, când astfel de măsuri au condus la complicații economice.
Bolojan anunță un an dificil pentru investiții
Premierul interimar a adus în atenție că, în anul următor, România se va confrunta cu dificultăți semnificative în privința investițiilor și a anunțat că „peste 8 miliarde de euro din PNRR nu vor mai exista în buget”. Această situație complicată ar putea împiedica dezvoltarea unor proiecte esențiale pentru economia națională.
El a explicat că cheltuielile cu salariile din sectorul public ating în prezent un procent de 8,1% din PIB, cu angajamente clare de reducere a acestora până în 2030 la 7,9%. Avertizările sale sugerează că, dacă nu se respectă aceste limite impuse de integrarea economică, viitorul ratingului de țară al României ar putea fi pus în pericol.
Limitele bugetare ale României
Contextul bugetar este unul delicat, iar premierul interimar a stabilit că fondul total de salarii va trebui să rămână între 7,9% și 8,1% din PIB. Acest lucru se traduce printr-o sumă estimată de maximum 11-12 miliarde de lei pentru anul viitor. Bolojan a clarificat că pentru a menține aceste cheltuieli în limitele sustenabilității economice, evoluția salariilor din sectorul public trebuie să fie corelată cu creșterile de PIB.
Argumente pentru adoptarea Legii salarizării
Bolojan a subliniat trei motive esențiale pentru adoptarea proiectului Legii salarizării: menținerea credibilității României pe plan internațional, crearea unui cadru predictibil pentru salariile bugetarilor, și eliminarea inechităților existente în sistem. Premierul a atras atenția asupra faptului că angajații din instituții diferite, care efectuează aceeași muncă, pot avea salarii foarte diferite, ceea ce generează disfuncționalități.
Una dintre principalele sale preocupări a fost raportarea veniturilor bugetarilor la salariile angajaților din sectorul privat, subliniind necesitatea unei echilibrări bazate pe performanța economică. Această discuție este crucială, mai ales în contextul în care succesul adoptării noii Legi a salarizării este legat strâns de stimularea economiei și de respectarea angajamentelor internaționale asumate de România.
Astfel, Bolojan a concluzionat că, pentru a evita repetarea greșelilor trecute, este vital ca toate deciziile viitoare să fie fundamentate pe o analiză responsabilă a resurselor și posibilităților economice ale țării.
