Târgurile de Crăciun din Germania, protejate cu ghivece uriașe împotriva atacurilor cu vehicule

Târgurile de Crăciun din Germania își întăresc măsurile de securitate împotriva atacurilor cu mașini, folosind bariere tot mai sofisticate, de la stâlpi metalici la ghivece de flori de peste două tone, ancorate în pământ. Aceste măsuri au fost luate după atacul de la Magdeburg din 2024, în care au murit șase persoane.

Un test de impact filmat la un centru de testare din Münster arată modul în care vor fi protejate de acum înainte unele târguri de Crăciun din Germania. În imagini, un camion de câteva tone se îndreaptă cu viteză spre un ghiveci cu flori; în urma impactului, partea din față a vehiculului se ridică pentru o clipă în aer și se deformează puternic, iar camionul se oprește pe loc.

Un ghiveci de 2,3 tone, ancorat cu patru bolțuri

Noul tip de ghiveci cântărește 2,3 tone și este ancorat în pământ printr-o placă îngropată la 30 de centimetri adâncime, prinsă cu patru bolțuri în colțuri. Astfel, nu poate fi zdrobit la impact și poate opri complet un vehicul.

Primul astfel de ghiveci a fost montat, de probă, la târgul Martinimarkt din Nottuln, în Renania de Nord-Westfalia. Celelalte ghivece de pe traseu au rolul doar de a reduce viteza mașinilor, iar peste tot rămân trei metri liberi pentru ambulanțe. După încheierea târgului, ghivecele sunt mutate pe margine și rămân în oraș ca spații verzi.

Atacul de la Magdeburg și deficiențele din planul de protecție

Pe 20 decembrie 2024, Taleb al-Abdulmohsen a intrat cu mașina în târgul de Crăciun din Magdeburg, pe un culoar de intervenție lăsat liber pentru ambulanțe. Atacul a ucis șase oameni, între care un copil de nouă ani, și a rănit peste 300 de persoane. În iunie 2026, tribunalul din Magdeburg l-a condamnat la închisoare pe viață.

Raportul final a arătat că planul de protecție era depășit: unele bariere fuseseră așezate greșit sau lipseau, iar intrarea folosită de atacator rămăsese fără stâlpi.

Costurile ridicate ale securității

După atacul de la Magdeburg, orașele germane au investit masiv în măsuri de protecție. Dresda a aprobat 1,85 milioane de euro pentru peste 80 de elemente anti-terorism, iar Stuttgart a cheltuit din 2017, după atacul de la Berlin, circa 6,5 milioane de euro pe bariere fixe și retractabile. Heilbronn a plătit 250.000 de euro pentru stâlpi certificați, închiriați din Elveția doar pe durata târgului.

Pentru localitățile mici, aceste costuri sunt greu de suportat. Overath și-a anulat târgul de Crăciun din 2025, pentru că protecția împotriva vehiculelor ar fi costat încă 7.000 de euro.

Iranul distribuie pastile de iod în Bushehr, orașul unde se află singura centrală nucleară funcțională

Autoritățile iraniene continuă distribuirea de pastile de iod către locuitorii din Bushehr, oraș din sudul Iranului unde se află singura centrală nucleară funcțională a țării. Până în prezent au fost împărțite 180.000 de pastile, pe fondul tensiunilor dintre Iran și Statele Unite.

Primii care au primit pastilele au fost locuitorii din zona din jurul centralei nucleare, după care acțiunea a fost extinsă în întreg orașul Bushehr, a declarat adjunctul pentru sănătate al Universității de Științe Medicale din Bushehr. Planul de pregătire pentru situații de urgență a fost demarat înainte de războiul din iunie 2025.

Cele 180.000 de pastile au fost distribuite prin decizia autorităților de gestionare a crizelor și rămân disponibile în centrele de sănătate din oraș, însă doar pentru locuitorii din Bushehr.

Modul de administrare a pastilelor de iod

Pastilele trebuie luate într-un interval precis: de la 24 de ore înainte de un incident nuclear sau radiologic până la patru ore după acesta. Doza variază în funcție de vârstă, a explicat oficialul. Bebelușii sub o lună primesc o optime de pastilă, copiii între o lună și trei ani un sfert de pastilă, cei între trei și 12 ani o jumătate de pastilă, iar persoanele peste 12 ani o pastilă întreagă.

Pastilele reduc capacitatea tiroidei de a absorbi iodul radioactiv care ar putea fi eliberat într-o urgență radiologică, însă nu oferă protecție împotriva altor substanțe radioactive sau a radiațiilor externe.

Tensiuni între Iran și Statele Unite

Anunțul privind distribuirea pastilelor vine în contextul unor tensiuni accentuate între Iran și SUA, după ofensiva militară lansată de Washington și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie. Pe 1 noiembrie, președintele Donald Trump a avertizat că SUA pot lovi în zece minute instalațiile nucleare suspecte rămase în Iran, menționând în mod special Muntele Târnăcopului, un complex subteran din centrul Iranului suspectat că ar fi nuclear.

Pe 16 octombrie, Trump exclusese folosirea armelor nucleare împotriva Iranului, dar lăsase deschisă varianta unor atacuri convenționale. Muntele Târnăcopului, cunoscut și ca Kuh-e Kolang Gaz La, este un complex de tuneluri subterane aflat lângă instalația de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Guvernul iranian neagă că acolo s-ar desfășura activități nucleare.

Bushehr, situat pe coasta Golfului Persic, găzduiește singura centrală nucleară funcțională a Iranului.

Antonio Tajani denunță atacul cibernetic: datele sale personale, publicate pe dark web

Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat sâmbătă că datele sale personale au fost răspândite pe dark web, iar el și familia sa au fost expuși unor amenințări și intimidări. Oficialul a precizat însă că nu intenționează să cedeze în fața acestor presiuni.

„De zile întregi, infractorii cibernetici mi-au răspândit datele personale pe dark web și au căutat alte informații, expunându-mă, de fapt, pe mine și familia mea la noi amenințări și intimidări”, a scris Antonio Tajani pe o rețea de socializare.

Potrivit aceleiași declarații, atacatorii sunt dispuși să plătească pentru alte detalii despre ministru și despre cei apropiați lui. Tajani nu a specificat ce tip de informații au fost făcute publice, dar a sugerat că rămâne expus la amenințări.

„Nu mă voi lăsa intimidat în niciun fel”, a subliniat oficialul italian.

Ministrul de Externe a adăugat că va continua să își apere ministerul și țara. „Lucrez pentru a-mi apăra ministerul și Italia și voi consolida în continuare legăturile și cooperarea pentru a ne proteja împreună”, a transmis acesta.

Antonio Tajani nu a oferit informații despre cine ar putea fi în spatele atacului cibernetic.

Protestele împotriva centrelor de date pentru inteligență artificială se extind în Europa

Sute de activiști au pătruns vineri pe șantierul unui viitor centru de date Microsoft din Amsterdam, unde au escaladat macarale, au aprins torțe și s-au confruntat cu forțele de ordine. Poliția olandeză a reținut între 150 și 200 de persoane, suspectate că au intrat fără drept pe proprietate.

Protestatarii au forțat gardurile șantierului și au ocupat o parte a amplasamentului destinat noului centru. Acțiunea a fost organizată de gruparea olandeză Geef Tegengas („Ripostați”), care cere oprirea lucrărilor. „Nu vrem să fie construit. Nimeni nu are nevoie de el”, a declarat Nathan Timmer, reprezentant al organizației, pentru postul local AT5. El a susținut că infrastructura va fi folosită pentru producerea de conținut AI de slabă calitate, supraveghere și aplicații militare – acuzații care reflectă poziția activiștilor, nu o utilizare demonstrată a viitorului centru.

La manifestație au participat și activiști pro-palestinieni, care au criticat relațiile Microsoft cu sectorul militar. Compania a transmis că respectă dreptul oamenilor de a protesta pașnic, dar condamnă acțiunile ilegale sau care pun în pericol siguranța participanților.

Mobilizare coordonată în 15 țări

Incidentele din Amsterdam au loc pe fondul unei mobilizări europene împotriva expansiunii centrelor de date, alimentată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Zeci de organizații civice și grupuri locale participă, pe 6 și 7 noiembrie, la acțiuni coordonate sub sloganul „Opriți centrele de date poluante”. Potrivit organizatorilor, protestele sunt programate în 15 țări, printre care Irlanda, Polonia, Danemarca, Finlanda, Spania, Italia, Olanda, Franța și Marea Britanie.

La Varșovia, aproximativ 100 de persoane s-au adunat în fața Parlamentului polonez, nemulțumite de proiectele dezvoltate în apropierea zonelor rezidențiale. „Două centre de date, la 35 de metri de casele noastre! Premierule Tusk, ajută-ne!”, se putea citi pe una dintre pancarte. Alți protestatari au atras atenția asupra consumului de apă, reclamând că populației i se cere să economisească resurse, în timp ce marile companii tehnologice dezvoltă instalații cu necesități energetice și de răcire considerabile.

În Germania, activiștii s-au adunat în fața unui centru de date de la periferia Berlinului, cerând oprirea construcțiilor până la evaluarea efectelor asupra mediului. În Italia, opoziția este deosebit de puternică în Lombardia. Pe 10 octombrie, peste 1.000 de persoane și reprezentanți ai aproximativ 40 de comitete locale au participat la o demonstrație la Milano.

Consumul de energie și apă, în centrul nemulțumirilor

Nemulțumirile vizează consumul ridicat de electricitate și apă al infrastructurii necesare pentru antrenarea și funcționarea sistemelor avansate de inteligență artificială. Centrele de date găzduiesc mii de servere care procesează informații în permanență, consumă cantități importante de energie și generează căldură, ceea ce impune sisteme complexe de răcire. În funcție de tehnologie, răcirea poate necesita cantități semnificative de apă.

Activiștii avertizează că extinderea rapidă a industriei poate pune presiune pe rețelele electrice, poate crește competiția pentru resursele locale și poate îngreuna atingerea obiectivelor climatice. O altă nemulțumire este că proiectele de miliarde de euro ar fi aprobate fără consultarea suficientă a comunităților afectate. Companiile tehnologice susțin, în schimb, că asemenea investiții sunt esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, a serviciilor cloud și pentru competitivitatea economică a Europei.

Miza economică: investiții de mii de miliarde de dolari

Potrivit raportului Global Data Centre Outlook 2026–50, realizat de PwC, Europa ar urma să atragă investiții cumulate de aproximativ 5.600 de miliarde de dolari în centre de date între 2026 și 2050, circa 18% din investițiile mondiale în sector. Statele Unite ar urma să atragă aproximativ 15.100 de miliarde de dolari în aceeași perioadă.

Expansiunea este determinată în mare măsură de competiția dintre giganții tehnologici pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, care necesită o capacitate de calcul tot mai mare. Totodată, guvernele europene încearcă să reducă dependența de infrastructura digitală americană și chineză, ceea ce face ca dezvoltarea propriilor centre de date să devină o prioritate strategică. Protestele arată însă că această cursă tehnologică începe să întâmpine o opoziție tot mai puternică la nivel local.

Organizațiile implicate cer un moratoriu asupra noilor proiecte de mari dimensiuni până la adoptarea unor reguli mai stricte privind consumul de energie, utilizarea apei, impactul asupra mediului și consultarea populației.

Ilija Srdanović, cardiologul care ar putea conduce viitorul guvern al Serbiei

Cardiologul Ilija Srdanović, profesor la Universitatea din Novi Sad, a devenit figura internațională a Listei Studenților, formațiune care a pus capăt celor 14 ani de dominație a partidului lui Aleksandar Vučić. Rămâne însă neclar dacă el va conduce viitorul guvern al Serbiei.

„Am avut o convorbire cu Ilija Srdanović, liderul Listei Studenților din Serbia”, a scris președintele francez Emmanuel Macron pe platforma X. Macron este doar ultimul lider european care l-a contactat după alegerile din 25 octombrie.

Rezultatul care a schimbat scena politică

Lista Studenților, născută din mișcarea de protest, a câștigat 140 din cele 250 de locuri în Parlament. Rezultatul îi permite să formeze singură guvernul și pune capăt dominației de 14 ani a Partidului Progresist Sârb (SNS) al lui Aleksandar Vučić.

Președintele Consiliului European, António Costa, premierul croat Andrej Plenković, premierul ungar Péter Magyar și comisarul pentru extindere Marta Kos s-au grăbit să felicite noua forță politică, iar aproape toți l-au sunat pe Srdanović. Și președintele României, Nicușor Dan, a felicitat Lista Studenților pe 26 octombrie: „Uniți prin comunitățile noastre și printr-o prietenie de lungă durată de-a lungul Dunării, România și Serbia pot construi un parteneriat și mai puternic”, a scris el pe X.

Profesorul devenit simbol al protestelor

Până acum doi ani, Srdanović, în vârstă de 56 de ani, era un profesor puțin cunoscut. Născut la Novi Sad și crescut la Vrbas, lucrează din 1997 la Institutul pentru Boli Cardiovasculare din Voivodina și predă la Facultatea de Medicină din Novi Sad.

A devenit una dintre figurile protestelor studențești de după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, care a ucis 16 oameni pe 1 noiembrie 2024. L-a criticat dur pe Vučić pentru violențele poliției împotriva protestatarilor și pentru amestecul în autonomia universităților. În septembrie, a fost desemnat să conducă lista celor 250 de candidați.

Angajament european, dar fără sancțiuni împotriva Rusiei

Srdanović a reafirmat angajamentul mișcării pentru aderarea la UE, lupta împotriva corupției, independența justiției și libertatea presei. „Rămânem angajați în integrarea europeană”, a declarat el pentru Radio Europa Liberă.

Politica externă a Serbiei nu se va schimba însă radical. Cel mai sensibil punct pentru Bruxelles rămâne refuzul de a se alinia la sancțiunile UE împotriva Rusiei, pentru că mulți sârbi își amintesc cât au suferit din cauza sancțiunilor occidentale din epoca Milošević. În privința Kosovo, Srdanović spune că dialogul cu Priștina trebuie să continue, dar nu exclude revizuirea acordurilor încheiate până acum.

Va fi premier?

Mișcarea a avut doi ani o conducere colegială, fără un lider clar, iar componența guvernului va fi votată de deputații aleși. Srdanović nu a făcut parte nici din delegația de patru persoane care s-a întâlnit luni, la Bruxelles, cu comisarul Marta Kos.

Alte nume vehiculate pentru funcția de premier sunt Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, și profesorul Radomir Saičić. Srdanović a spus că ar accepta o nominalizare, dar a precizat că lista nu are un lider unic, iar candidații vor fi aleși colectiv.

Zelenski acuză Rusia că încearcă să provoace blackout total în Ucraina și cere sprijin suplimentar de la SUA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ruse au lansat un atac masiv asupra infrastructurii critice a Ucrainei, vizând în principal capitala și regiunea Kiev, și a cerut Statelor Unite să își intensifice sprijinul acordat Ucrainei.

Potrivit liderului ucrainean, în atacul din noaptea de vineri spre sâmbătă au fost folosite 172 de drone și 36 de rachete balistice, toate rachetele fiind îndreptate asupra capitalei și regiunii Kiev. Zelenski a transmis că Rusia se pregătește pentru negocierile tripartite lansând rachete balistice asupra infrastructurii critice a Ucrainei. El a precizat că infrastructura energetică a fost din nou principala țintă, capitala confruntându-se cu o situație dificilă privind alimentarea cu electricitate, apă și căldură.

În Kiev au fost avariate clădiri rezidențiale, Podul de Nord peste Nipru și o grădiniță, care a fost parțial distrusă. În regiunea Kiev au fost lovite stații electrice care conectează centralele nucleare de la Rivne și Hmelnițki la capitală și la regiunile centrale ale Ucrainei. Alte stații electrice au fost avariate în regiunile Vinnița, Jîtomîr, Rivne, Harkov și Dnipropetrovsk. În afara capitalei și a regiunii Kiev, alte 12 regiuni au fost vizate de atacuri.

Potrivit bilanțului prezentat de președintele ucrainean, nouă persoane au fost rănite, printre care un copil. Autoritățile locale, citate de Reuters, au relatat despre un mort și opt răniți în urma atacului.

Zelenski a subliniat că Rusia încearcă să provoace o pană generalizată de curent în capitală, un oraș cu milioane de locuitori, și în întreaga țară, motiv pentru care Ucraina are nevoie de sprijin internațional suplimentar. El a afirmat că se așteaptă la o creștere a sprijinului bilateral din partea Statelor Unite, în condițiile în care Rusia își intensifică în mod constant atacurile, și a insistat că hotărârea și consecvența Americii în sprijinirea Ucrainei au o importanță majoră pentru apropierea păcii.

Președintele ucrainean a mulțumit militarilor care apără țara, precum și echipelor de salvare și lucrătorilor care intervin pentru repararea infrastructurii afectate, precizând că operațiunile de intervenție continuă în toate regiunile în care condițiile de securitate permit desfășurarea acestora. El a evidențiat eforturile depuse pentru restabilirea serviciilor esențiale și pentru pregătirea țării în fața sezonului rece.

Atacul are loc cu câteva zile înaintea unei noi runde de negocieri tripartite între Ucraina, Rusia și Statele Unite, programată la Abu Dhabi, în cadrul eforturilor diplomatice pentru identificarea unei soluții de încheiere a războiului.