Seceta severă face ravagii în Europa
Aproape 99% din teritoriul Ungariei este afectat de secetă severă sau extremă, punând sub semnul întrebării viitorul Mării Câmpii Ungare. Nivelul scăzut al Dunării și condițiile meteorologice extreme au dus la scăderea dramatică a rezervelor de apă din întreaga țară. Autoritățile avertizează că deșertificarea amenință grav nu doar mediul natural, ci și economia, dat fiind că producția de apă pentru sistemul energetic a fost puternic afectată.
Impactul asupra lacurilor și ecosistemelor
Lacul Velence, al treilea ca mărime din Ungaria, a înregistrat o scădere alarmantă a nivelului apei, măsurată la doar 20 de centimetri pe 16 august, cu mult sub cele 150 de centimetri considerate ideale pentru această perioadă. Această situație a dus la închiderea plajelor și la moartea peștilor, punând în pericol sănătatea ecosistemului acvatic. Lacul Garancsi, un alt punct de atracție, se află acum aproape de dispariție, devenind o serie de bălțiri de apă puțin adânci înconjurate de pajiști uscate.
Dunărea la niveluri record
Consecințele secetei s-au resimțit și în Dunăre, care a ajuns la cele mai scăzute niveluri din istorie, expunând porțiuni mari ale albiei și bancuri de nisip. Această scădere a nivelului apei afectează grav activitățile de navigație și pune sub presiune sistemul energetic național, având în vedere că centrala nucleară de la Paks, care răcește cu apă din Dunăre, a redus producția la aproximativ 25% din capacitate.
Schimbările climatice și gestionarea apei
Experții subliniază că schimbările climatice, care contribuie la intensificarea valurilor de căldură și la duratele mai lungi ale secetei, sunt agravate de o gestionare ineficientă a resurselor de apă. De-a lungul decadelor, Ungaria a construit un vast sistem de drenaj pentru a elimina apa din terenurile agricole și din zonele umede, ceea ce a dus la dispariția a peste 80% din zonele umede istorice.
Apeluri la acțiune
Organizațiile de mediu atrag atenția asupra necesității unei schimbări urgente în abordarea gestionării resurselor de apă. Acestea propun regândirea infrastructurii existente pentru a permite păstrarea apei în peisaj, refacerea zonelor umede și asigurarea unei absorbții mai mari de apă în luncile inundabile. Autoritățile au început deja să redirecționeze apa către zonele umede vulnerabile, dar sunt necesare măsuri mult mai ample și eficiente pentru a preveni o criză ecologică iremediabilă.
