Ce spune Nicușor Dan despre măsurile pe care Guvernul le pregătește pentru scăderea prețului la carburanți

Președintele Nicușor Dan a abordat, luni seară, subiectul măsurilor pe care Guvernul le discută pentru ajustarea prețurilor la carburanți, punând accent pe impactul real pe care aceste măsuri îl vor avea asupra consumatorilor. El subliniază că nu este atât de important dacă se va decide reducerea accizei sau a TVA-ului, cât este esențial efectul final asupra prețurilor pentru populație. Dan a menționat că, dacă măsurile discutate vor fi implementate, se așteaptă la o reducere „sensibilă” a prețurilor.

În ceea ce privește prețul petrolului, Nicușor Dan a afirmat că deciziile actuale ale Guvernului se bazează pe analiza prețurilor curente și a evitat să facă predicții despre eventualele creșteri ale prețului în viitor, indicând că aceste aspecte vor fi tratate la momentul respectiv cu măsurile corespunzătoare.

Dan a declarat că Guvernul a acționat prompt în fața crizei actuale a carburanților, având în vedere măsurile deja implementate și cele de urgență care vor fi luate în curând. „Eu cred că ritmul în care Guvernul a acționat a fost adecvat și a răspuns la criza existentă”, a adăugat președintele.

Atunci când a fost întrebat despre posibila criză de carburanți, Nicușor Dan a recunoscut că o creștere semnificativă a prețurilor petrolului la nivel global va avea efecte și asupra pieței interne, dar a asigurat că Guvernul își propune să controleze această situație prin măsurile adoptate.

De asemenea, Nicușor Dan a informat că, în cadrul Coaliției de guvernare, se poartă discuții pentru găsirea unor soluții până la ședința de Guvern programată pentru joi. Aceasta include, printre altele, măsuri pentru plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază pentru o perioadă suplimentară de trei luni și crearea unui grup de lucru dedicat crizei din energie și a impactului creșterii prețurilor la carburanți, cu accent special pe reducerea accizei la combustibili.

Bolojan: Dacă PSD va genera o criză, e greu de presupus că PNL va mai fi într-o coaliţie cu PSD. România nu are nevoie în momentul de faţă de un guvern minoritar

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că în cazul în care Partidul Social Democrat (PSD) va provoca o criză politică, este puțin probabil ca Partidul Național Liberal (PNL) să continue să colaboreze cu PSD. El a subliniat că România, în prezent, nu are nevoie de un guvern minoritar.

Bolojan a fost întrebat pe postul Digi24 dacă ar accepta să fie înlocuit din funcția de premier cu un alt lider al PNL. El a răspuns că PNL a decis deja în această privință, reafirmând angajamentele politice asumate. Premierul a insistat că deciziile luate în cadrul coaliției au fost rezultatul unui consens și că nu există nicio încălcare de protocol.

„Dacă un partid decide să-şi schimbe ministrul sau premierul, aceasta este o decizie care aparţine acelui partid. În cazul în care PSD va genera o criză pe această temă, este greu de anticipat că PNL va continua să fie într-o coaliţie cu PSD,” a afirmat Bolojan.

Când a fost întrebat dacă se simte pregătit să conducă un guvern minoritar, el a refuzat această idee, subliniind faptul că România are nevoie de stabilitate politică. Bolojan a evidențiat că, pentru a aborda problemele economice și a atrage fonduri europene, țara necesită un guvern stabil capabil să se concentreze pe soluții eficiente.

„Fără un guvern stabil, va fi dificil să ne îndeplinim angajamentele internaționale, de exemplu, cele referitoare la PNRR, unde avem de absorbit în jur de 10 miliarde de euro până la sfârșitul lunii august,” a adăugat el, exprimând îngrijorarea că pierderea acestor fonduri ar fi un mare regret pentru România.

Bolojan a subliniat importanța de a discuta despre problemele reale și soluțiile necesare, mai degrabă decât despre schimbarea persoanelor. El a încheiat spunând că schimbările done de interes politic, fără a se gândi la consecințele pentru țară, nu sunt justificabile.

România trebuie să recupereze întârzierile din PNRR

Premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea accelerării implementării proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evita pierderea fondurilor europene disponibile. Acest mesaj a fost transmis după o întâlnire cu vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Bolojan a evidențiat importanța monitorizării stricte a progresului în atingerea jaloanelor stabilite prin PNRR, într-un efort de a recupea întârzierile acumulate.

Discuțiile ce au avut loc la Palatul Victoria s-au concentrat pe accelerarea reformelor asumate de România. De asemenea, s-a discutat despre corelarea finanțărilor europene cu nevoile reale ale societății, aspect esențial pentru integrarea eficientă a resurselor disponibile în direcții care să reflecte prioritățile naționale.

Presiune pentru recuperarea întârzierilor din PNRR

Bolojan a accentuat că țara noastră trebuie să îmbunătățească viteza de execuție a investițiilor prevăzute în PNRR, alți pași fiind necesari pentru a asigura accesarea integrală a fondurilor europene. În acest context, Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost pusă în aplicare, cu alocări și ținte asumate de Ministerul Finanțelor, fapt ce vine în sprijinul acestor demersuri.

Accent pe politici sociale și sprijin pentru vulnerabili

Un subiect important discutat a fost necesitatea de a corela măsurile sociale din România cu inițiativele europene. Mînzatu a anunțat lansarea primei Strategii Europene Anti-Sărăcie, ce vizează reducerea inegalităților prin astfel de măsuri. De asemenea, tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani care nu sunt integrați pe piața muncii vor beneficia de o atenție deosebită în politica europeană.

Noi programe europene pentru muncă și educație

În 2026, vor fi implementate inițiative care vizează mobilizarea forței de muncă din diverse sectoare, precum transporturile și agricultură, și modernizarea educației profesionale, inclusiv digitalizarea acesteia. Aceste programe sunt concepute pentru a răspunde provocărilor actuale și pentru a pregăti tinerii pentru un viitor mai bun.

România, încurajată să aibă un rol mai puternic în UE

Mînzatu a subliniat necesitatea ca România să își întărească prezența și influența în negocierile viitoare privind bugetul european, prin propunerea de măsuri ambițioase la nivelul Uniunii. „România se poate afirma ca o voce puternică în cadrul statelor membre,” a adăugat aceasta, evidențiind potențialul țării de a juca un rol semnificativ în deciziile UE.

BOLOJAN: S-A ESCALADAT CU ACEASTĂ TENSIUNE ŞI E POSIBIL SĂ AVEM O CRIZĂ ÎN PERIOADA URMĂTOARE. PARTIDELE POT DEPUNE MOŢIUNI, SĂ ÎŞI RETRAGĂ MINIŞTRII

În contextul actual al coaliției de guvernare, premierul Ilie Bolojan a semnalat o intensificare a tensiunii interne, avansând ideea că România se află într-o situație delicată. În declarațiile sale, Bolojan a subliniat faptul că, în perioada următoare, este foarte posibil să ne confruntăm cu o nouă criză politică, o criză fie ea generată chiar de partidele din coaliție.

De asemenea, premierul a accentuat că partidele nu doar că pot introduce moțiuni de cenzură, dar au și capacitatea de a-și retrage miniștrii din guvern, crescând astfel riscurile unei instabilități politice. Această preocupare vine pe fondul crizei bugetare existente, care complică și mai mult gestionarea problemelor stringente cu care se confruntă România.

Bolojan a explicat că, în ciuda întâlnirilor de lucru din cadrul coaliției, discuțiile necesare pentru a aborda provocările actuale, inclusiv cele legate de absorbția fondurilor europene și controlul deficitelor, au fost distorsionate de atacuri și critici din afara acestor întâlniri. Această escaladare a conflictelor interne a făcut ca prioritățile Guvernului să fie afectate, ceea ce a generat o stare de epuizare în rândul decidenților politici.

În plus, premierul a vorbit despre faptul că problemele cu care se confruntă România nu se vor rezolva prin schimbări de personal, ci necesită soluții metodice. El a atras atenția asupra responsabilității partidelor în gestionarea acestor crize, precizând că, indiferent de eventualele retrageri sau demisii ale miniștrilor, fondul problemelor rămâne același și cererea de soluții valide este imperativă.

La final, Bolojan a reiterat că o criză politică, în contextul actual, ar fi contradictorie și dăunătoare, având în vedere că, pe lângă criza bugetară, România se confruntă și cu provocări externe, cum sunt tensiunile din regiunea Golfului și din Ucraina. În concluzie, premierul a pledat pentru răbdare și responsabilitate din partea tuturor partidelor, subliniind că generarea unei crize ar adânci și mai mult problemele cu care se confruntă țara.

Guvernul finalizează proiectul de lege privind creșterea vârstei de pensionare

Guvernul României se pregătește să finalizeze, săptămâna viitoare, un proiect de lege care are ca obiectiv creșterea vârstei de pensionare în sectoarele de ordine publică și siguranță națională. Anunțul a fost făcut luni de premierul Ilie Bolojan, care a subliniat necesitatea acestei măsuri pentru a asigura continuitatea și eficiența sistemelor respective.

Premierul Bolojan a menționat că discuțiile cu membri ai coaliției de guvernare au fost constructive, iar acordul privind acest proiect de lege este în vigoare. El a explicat că în prezent, pensionarea anticipată are loc la vârste precum 47, 50 sau 53 de ani, iar o astfel de practică nu mai este sustenabilă. În acest context, se intenționează creșterea vârstei de pensionare pentru a reduce numărul de pensionări accelerate, având în vedere că nu există resurse umane suficiente pentru a înlocui angajații care ies prematur la pensie.

„Este esențial ca oamenii să rămână activi și să contribuie la sistem, atât timp cât pot să își îndeplinească sarcinile în mod eficient”, a afirmat premierul la Digi24. El a subliniat că, în cazul anumitor meserii în care condiția fizică este crucială, vor exista derogări de la regulile generale, dar că nu este normal ca derogările să fie o practică uzuală.

Proiectul va fi prezentat pentru transparență săptămâna viitoare, urmând ca opinia publicului să fie solicitată în legătură cu modificările propuse.

Discuții pe tematica apărării și securității

De asemenea, Radu Miruță, ministrul Apărării, a adus în discuție colaborarea cu 15 companii din Ucraina, vizați fiind aspectele legate de producția de drone prin programul SAFE. El a explicat că România își va întări capacitățile de apărare, având în vedere experiența acumulată în deminarea Mării Negre, care ar putea fi relevantă pentru misiunile internaționale, inclusiv în strâmtoarea Ormuz.

Miruță a subliniat că prezența trupelor SUA pe teritoriul românesc nu va genera interpretări greșite privind statutul României ca țară cotribuitoare la conflicte, asigurând că este o colaborare strict defensive.

Reducerea accizelor pe motorină

În altă ordine de idei, Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul intenționează să reducă acciza doar pentru motorină, lăsând benzina fără plafonare de preț. Această decizie a fost motivată prin argumente financiare, premierul considerând că este necesar să se abordeze situația în mod echilibrat, mai ales în contextul creșterii prețurilor combustibililor pe piața internațională.

Haosul și incertitudinile din sectorul carburanților au dus la apeluri din partea publicului pentru reglementări mai clare și mai echitabile, iar Guvernul se angajează să implementeze soluții în acest sens.

În concluzie, măsurile propuse de Guvernul Bolojan reflectă o adaptare necesară la provocările actuale din societate, punând accent pe sustenabilitatea sistemului de pensii, întărirea apărării naționale și stabilizarea sectorului energetic. Aceste schimbări sunt aşteptate cu interes de către cetățeni și specialiști deopotrivă.

Nicușor Dan, despre tensiunile din coaliție: „Partidele se atacă public de multă vreme”

Președintele Nicușor Dan a subliniat luni că actualul context politic și economic din România nu face dintr-un guvern minoritar o opțiune viabilă. Declarațiile sale au venit în contextul discuțiilor despre stabilitatea coaliției de guvernare, acuzând partidă de atacuri publice constante.

Nicușor Dan a afirmat că, în ciuda tensiunilor evidente dintre partidele aflate la putere, angajamentul lor pentru menținerea coaliției rămâne intact, toate formațiunile politice având dorința explicită de a guverna împreună. „O consultare este un gest democratic și, deocamdată, coaliția funcționează”, a adăugat acesta, evidențiind că, în ciuda atacurilor retorice de pe scena publică, colaborarea pe plan administrativ continuă să funcționeze.

În legătură cu măsurile economice propuse pentru a aduce o scădere considerabilă a prețurilor carburanților, Dan s-a declarat optimist, subliniind că abordările guvernului au un impact direct asupra economiei. Acesta a accentuat că, din punct de vedere administrativ, partidele pot coopera eficient, chiar și în contextul conflictelor verbale care au marcat relația dintre ele.

Când a fost întrebat despre posibila tranziție a PSD la o opoziție și impactul acesteia asupra guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unui guvern minoritar ca o soluție preferabilă. El a concluzionat că, având în vedere că toate partidele din coaliție au propus anumite condiții pentru a continua guvernarea, există premise de a ajunge la un acord viabil ce va menține stabilitatea.

Referitor la sprijinul acordat premierului Ilie Bolojan, Nicușor Dan a evitat să ofere un răspuns clar, subliniind complexitatea și atribuțiile constituționale implicate în numirea și susținerea guvernului. „Trebuie să împărțim atribuțiile constituționale. Președintele numește, Parlamentul susține guvernul pe toată perioada desfășurării exercițiului”, a afirmat Dan, lăsând deschisă posibilitatea de discuții viitoare cu liderii partidelor din cadrul coaliției