Ungaria publică arhivele comuniste. Viktor Orbán susține că a refuzat să devină informator
Zeci de mii de nume din arhivele fostelor servicii de securitate comuniste din Ungaria urmează să devină publice, într-o măsură anunțată de guvernul condus de Péter Magyar. Publicarea documentelor este programată pentru miercuri, 4 noiembrie, printr-o bază de date online care va permite consultarea și căutarea informațiilor.
Potrivit estimărilor prezentate de istorici, arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 – 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ, iar circa 10% dintre acestea ar mai fi în viață. Până în prezent, accesul la documente a fost limitat în principal la cercetători și la persoanele care solicitau informații despre propriul trecut sau despre rudele afectate de supraveghere.
Declarațiile lui Viktor Orbán despre recrutarea din perioada militară
Fostul premier ungar Viktor Orbán a declarat că serviciile secrete ale regimului comunist au încercat să îl recruteze ca informator în perioada serviciului militar obligatoriu, însă a refuzat colaborarea. El a publicat documente datând din 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80, despre care susține că ar demonstra demersurile autorităților comuniste de a-l transforma în colaborator.
„La începutul serviciului militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, astfel că tentativa nu a avut succes”, a transmis Orbán, citat de publicația bulgară Fakti. Potrivit acestuia, după refuz, autoritățile comuniste au început să îi monitorizeze activitatea, inclusiv pe cea a soției sale și a persoanelor din cercurile disidente cu care avea legături.
Orbán susține de asemenea că aparatul de securitate al fostului regim a infiltrat informatori în grupurile de opoziție și a utilizat dispozitive de ascultare în locuințele și la locurile de muncă ale persoanelor urmărite. Afirmațiile sale sunt prezentate ca declarații personale, iar documentele invocate nu au fost verificate independent.
O promisiune electorală dusă la îndeplinire de guvernul Péter Magyar
Publicarea dosarelor fostei poliții politice a reprezentat una dintre promisiunile electorale ale lui Péter Magyar, care a ajuns la conducerea guvernului după victoria partidului TISZA la alegerile parlamentare din aprilie, încheind perioada de 16 ani în care Viktor Orbán a condus Executivul. În septembrie, noua majoritate a adoptat o lege care permite deschiderea arhivelor.
Inițial, autoritățile intenționau să înceapă publicarea documentelor în apropierea aniversării revoluției ungare din 1956, însă calendarul a fost modificat, iar data stabilită a devenit 4 noiembrie. Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltán Tarr, a susținut că accesul la informațiile despre trecut reprezintă un drept fundamental al unei societăți democratice.
Dosare incomplete și limitele desecretizării
Procesul de desecretizare se anunță complicat, deoarece arhivele nu oferă întotdeauna o imagine completă asupra activității persoanelor menționate. Istoricii citați de The Guardian arată că o parte dintre documente au dispărut în timpul revoltei anticomuniste din 1956, iar altele au fost distruse în perioada schimbării regimului, în 1989.
În plus, simpla apariție a unui nume într-un dosar nu stabilește automat dacă persoana respectivă a colaborat voluntar cu serviciile secrete, dacă a fost constrânsă sau dacă a furnizat efectiv informații. Din totalul estimat de aproximativ 60.000 de persoane menționate, arhivele păstrează dosare mai detaliate pentru circa 9.000. Publicarea acestor documente suplimentare este programată pentru februarie 2027, după eliminarea informațiilor personale sensibile și a datelor care ar putea afecta drepturile victimelor.
Rețeaua de colaboratori și reacțiile istoricilor
În perioada comunistă, serviciile de securitate din Ungaria au utilizat o rețea extinsă de colaboratori pentru supravegherea populației și a persoanelor considerate ostile regimului. Unii informatori au fost recrutați prin presiuni sau șantaj, în timp ce alții au acceptat colaborarea în schimbul unor avantaje.
Istoricul István Papp, reprezentant al arhivelor istorice ale serviciilor de securitate, a avertizat că publicarea documentelor ar putea provoca situații dificile pentru familiile care vor descoperi implicarea unor rude în activitățile fostei poliții politice. La rândul său, istoricul Domokos Szokolay și-a exprimat speranța că deschiderea arhivelor va conduce la o înțelegere mai profundă a trecutului, nu la stigmatizarea automată a persoanelor menționate.
Ungaria se alătură astfel altor state foste comuniste care au permis accesul extins la documentele poliției politice, între care Germania, Cehia și Letonia. Măsura este prezentată de actualul guvern drept un pas spre clarificarea responsabilităților din perioada comunistă și spre consolidarea încrederii publice în instituțiile democratice.
