Premierul Lituaniei cere întărirea apărării aeriene a NATO
Premierul Lituaniei, Mindaugas Sinkevicius, avertizează asupra amenințărilor venite din Rusia și Belarus și solicită consolidarea apărării aeriene a NATO, afirmând că securitatea nu poate fi asigurată doar prin creșterea cheltuielilor militare.
Lituania se află pe flancul estic al NATO, la granița cu Belarus și cu regiunea rusă Kaliningrad. De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la începutul anului 2022, securitatea a devenit una dintre principalele priorități politice ale țării.
Într-un interviu, premierul în vârstă de 42 de ani, care conduce Partidul Social-Democrat din Lituania, a vorbit despre amenințările la adresa țării sale, despre necesitatea consolidării apărării aeriene a NATO și despre limitele cheltuielilor militare în asigurarea securității. El a menționat că este îngrijorat de popularitatea în creștere a partidelor populiste și de extremă dreapta în Europa, în special în Europa Occidentală.
Incidente cu drone din Belarus
Pentru Lituania, războiul din Ucraina este strâns legat de propria securitate. Țara s-a confruntat cu o serie de incidente în care drone, migrație instrumentalizată și baloane meteorologice au intrat pe teritoriul său dinspre Belarus. Sinkevicius a declarat că aceste evoluții au contribuit la o stare mai largă de insecuritate în Europa.
„În calitate de politicieni, trebuie să spunem societății adevărul”, a afirmat el, identificând apărarea aeriană drept cea mai urgentă prioritate de securitate a Lituaniei. „Spațiul aerian al Lituaniei este spațiul aerian comun al NATO. Cerul Lituaniei este cerul NATO. Dacă cerul Lituaniei este sigur, atunci și cerul NATO este în mare parte protejat”, a spus premierul.
Apel la solidaritate între aliați
Sinkevicius a declarat că Lituania caută o solidaritate mai mare din partea aliaților, subliniind că amenințarea depășește granițele naționale. O serie de incidente cu drone au afectat și alte țări europene.
Premierul a insistat că apartenența la NATO nu înseamnă că Lituania se poate baza pur și simplu pe aliații săi. În opinia sa, apărarea colectivă funcționează doar atunci când fiecare membru este pregătit să contribuie.
„Desigur, există Articolul 5. Desigur, există apărarea colectivă”, a spus el, referindu-se la tratatul NATO.
Echipamente militare și coeziune socială
Sinkevicius a respins ideea că țările europene ar trebui să aleagă între echipamentele militare tradiționale și tehnologiile mai noi, precum dronele. „Uneori vedem aceste probleme puse în opoziție: drone versus tancuri. Eu spun că avem nevoie de ambele”, a declarat el.
Cu toate acestea, pentru premierul lituanian, echipamentele militare au limitele lor. „Nici dronele, nici tancurile nu ne vor proteja dacă societatea nu se simte în siguranță, dacă oamenii nu simt o legătură cu statul”, a afirmat Sinkevicius.
Sprijinul pentru Ucraina continuă
Sinkevicius a călătorit recent la Kiev și Luțk, aflat la aproximativ 400 de kilometri vest de capitala Ucrainei, unde s-a întâlnit cu lideri politici ucraineni. Lituania s-a angajat să aloce anual cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijinirea Ucrainei. Potrivit cifrelor citate de partea ucraineană, sprijinul acordat de Lituania în ultimii ani a ajuns la aproximativ 0,3% din PIB.
Premierul recunoaște că în Europa există un anumit grad de oboseală provocată de război. El a spus însă că societățile europene ar trebui să țină cont de amploarea experienței prin care trec ucrainenii.
„Uneori mă întreb: dacă noi, europenii, ne simțim obosiți, atunci ce trebuie să simtă societatea ucraineană?”, a spus el.
Sinkevicius a subliniat, de asemenea, rolul esențial al țărilor din Europa Occidentală, în special al Germaniei, în menținerea sprijinului pentru Ucraina. „Sprijinul și asistența trebuie să continue”, a declarat premierul. „Pentru că, dacă frontul occidental, ca să spunem așa, slăbește și cedează, atunci pe frontul estic – unde Rusia luptă împotriva Ucrainei – crește riscul unui eșec”.
