Comisarul european Marta Kos: 2026 este „anul extinderii” UE, iar Moldova este „cel mai bun elev din clasă”
Uniunea Europeană a trecut prin șapte valuri de extindere începând din 1973, însă nu a mai înregistrat niciunul de la aderarea Croației, în 2013. Este puțin probabil să existe noi state membre înainte de 2028, la aproximativ 15 ani după intrarea Croației. Cu toate acestea, anul 2026 are un ritm susținut și se îndreaptă spre un an record în ceea ce privește deschiderea și închiderea de noi capitole de negociere pentru țările candidate existente.
Comisarul European pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Marta Kos, consideră că 2026 este „anul extinderii”, potrivit unui interviu acordat publicației France24.
Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina, în fruntea procesului de aderare
„Muntenegru, care este cu adevărat țara aflată în frunte, ar putea încheia negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028”, a declarat Kos.
„Albania este pe drumul cel bun. Moldova face progrese din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina. Așadar, acestea sunt cele patru țări aflate în frunte. Dar când spun că acesta este anul extinderii, mă refer la faptul că, în cele nouă luni ale acestui an, am deschis și închis mai multe capitole decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani”, a adăugat comisarul european.
Kos a făcut o distincție între țara aflată în frunte și cel mai bun elev, afirmând că Moldova „este cel mai bun elev din clasa mea”, ținând cont de faptul că a început procesul mult mai târziu decât țările candidate din Balcani.
Fondurile europene, condiționate de implementarea reformelor
În ceea ce privește Balcanii, Kos a recunoscut că implementarea reformelor este neuniformă, ceea ce ar putea duce la redirecționarea a 330 de milioane de euro din fonduri europene de la țările cu cele mai slabe rezultate. „Vom vedea câți bani vom realoca”, a spus Kos.
„Muntenegru, de exemplu, are până acum o rată de implementare a reformelor de 91%. Dar avem și Bosnia și Herțegovina cu o rată de zero, deoarece politicienii lor nu sunt capabili să ratifice două acorduri importante care ne-ar permite să plătim banii”, a explicat comisarul european.
„Știți, Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă. Așadar, pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă fac acest lucru”, a subliniat Kos.
Relația tensionată dintre Serbia și Bruxelles
Serbia, candidată la aderarea la UE din 2012, a avut o relație turbulentă cu Bruxellesul. Potrivit lui Kos, „încrederea dintre statele membre ale UE și Serbia a fost afectată și mai mult de glorificarea criminalului de război Ratko Mladić la funeraliile sale, ceea ce este cu adevărat inacceptabil. Acesta este și motivul pentru care mi-am anulat misiunea planificată în Serbia”.
„Putem avea opinii diferite despre cât de repede ar trebui o țară să facă reforme. Dar nu există loc pentru glorificarea unui criminal de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Ne așteptăm ca toate țările candidate la UE, în special cele din Balcanii de Vest, să urmeze calea reconcilierii. Dar uneori am impresia că, în loc să vindece rănile trecutului, liderii pun sare pe aceste răni”, a conchis Marta Kos.
