Douăzeci și șase de specii noi de bacterii descoperite în „camerele sterile” ale NASA
Camerele utilizate de NASA pentru asamblarea sondelor spațiale și a tehnologiilor destinate explorării spațiale ar trebui să fie complet sterile, pentru a preveni contaminarea. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit nu mai puțin de 26 de specii noi de bacterii în aceste incinte, conform unui raport publicat de Live Science, citat de Agerpres.
În urma acestei descoperiri, specialiștii intenționează să testeze aceste bacterii într-o „cameră de simulare planetară”, care ar putea oferi informații despre capacitatea acestor microbi de a supraviețui unei călătorii prin spațiu, în special spre Marte, și riscul de contaminare a altor lumi extraterestre.
La începutul anului, oamenii de știință au identificat peste două duzini de specii bacteriene necunoscute anterior, ascunse în camerele sterile ale Centrului Spațial Kennedy din Florida, unde NASA a asamblat modulul de asolizare pe Marte, Phoenix. Această descoperire a evidențiat faptul că, în ciuda spălării constante, utilizării substanțelor chimice dure și a deficitului extrem de mare de nutrienți, anumiți microbi au dezvoltat strategii genetice care le permit să supraviețuiască în medii extrem de ostile.
„A fost un moment autentic de ‘trebuie să ne oprim și să verificăm totul din nou’”, a declarat Alexandre Rosado, profesor de Bioștiințe la Universitatea de Știință și Tehnologie Regele Abdullah din Arabia Saudită, co-autor al studiului.
Aceste bacterii sunt detaliate într-o lucrare publicată în luna mai în revista Microbiome. Deși numărul acestor microbi era relativ mic, ei au reușit să persiste în diverse medii curate, ceea ce ridică întrebări importante despre eficiența măsurilor de sterilizare utilizate de agențiile spațiale.
Identificarea acestor organisme extrem de rezistente și studierea strategiilor lor de supraviețuire sunt esențiale, deoarece orice microb capabil să treacă prin controalele standard ale camerelor sterile ar putea, de asemenea, să evite măsurile de protecție planetară menite să împiedice contaminarea altor lumi cu viață de pe Pământ.
Întrebat dacă vreunul dintre acești microbi ar putea, în teorie, să tolereze condițiile din timpul unei călătorii către calota polară nordică a lui Marte, unde Phoenix a asolizat în 2008, Rosado a menționat că mai multe specii poartă gene care le-ar putea ajuta să se adapteze la stresul zborurilor spațiale, cum ar fi repararea ADN-ului afectat de radiațiile cosmice și intrarea în stări de latență. Totuși, el a avertizat că supraviețuirea lor va depinde de modul în care gestionează condițiile dure întâlnite atât în timpul călătoriilor spațiale, cât și pe Marte, inclusiv expunerea la vid, radiații intense, frig extrem și niveluri ridicate de UV.
În prezent, cercetătorii construiesc o cameră de simulare planetară la Universitatea de Știință și Tehnologie Regele Abdullah din Arabia Saudită, destinată să expună bacteriile la condiții similare celor de pe Marte și din spațiu. Această cameră, aflată în faza finală de asamblare, va permite experimentele să înceapă în 2026, având ca scop imitarea condițiilor de presiune scăzută, atmosferă bogată în dioxid de carbon, radiații intense și fluctuații extreme de temperatură.
Aceste medii controlate vor oferi oamenilor de știință oportunitatea de a investiga modul în care microbii rezistenți se adaptează și supraviețuiesc în condiții similare celor întâlnite în timpul zborurilor spațiale sau pe suprafața marțiană, conform lui Rosado.
Camerele curate de asamblare a navelor spațiale ale NASA sunt concepute să fie ostile microbilor, un aspect esențial al eforturilor agenției de a preveni ca organismele terestre să călătorească în lumi dincolo de Pământ. Aceste măsuri includ aer filtrat continuu, control strict al umidității și tratamente repetate cu detergenți chimici și lumină UV.
În timpul asamblării modulului de aterizare Phoenix la Centrul Spațial Kennedy, o echipă condusă de Kasthuri Venkateswaran, cercetător științific senior la NASA’s Jet Propulsion Laboratory, a colectat și conservat 215 tulpini bacteriene de pe podelele camerelor sterile. Probele au fost obținute înainte de sosirea sondei Phoenix în aprilie 2007, în timpul asamblării și testării din iunie, și din nou după ce sonda s-a mutat pe rampa de lansare în august, conform studiului.
La acea vreme, cercetătorii nu aveau tehnologia necesară pentru a clasifica cu precizie speciile noi. Însă, avansurile tehnologice în domeniul ADN-ului din ultimii 17 ani au permis acum oamenilor de știință să secvențieze aproape fiecare genă a acestor microbi și să compare ADN-ul lor cu studii genetice ample ale microbilor colectați din camerele sterile în anii următori. Aceasta le permite să analizeze cât de frecvent și pentru cât timp apar acești microbi în diferite locuri și momente, ceea ce nu era posibil în 2007.
Analizele ulterioare au relevat o serie de strategii de supraviețuire. Multe dintre speciile nou identificate poartă gene care le ajută să reziste substanțelor chimice de curățare, să formeze biofilme lipicioase care le ancorează pe suprafețe, să repare ADN-ul deteriorat de radiații sau să producă spori rezistenți, latenți. Aceste adaptări le permit să supraviețuiască în colțuri ascunse sau crăpături microscopice, ceea ce le face „organisme de testare excelente” pentru validarea protocoalelor de decontaminare și a sistemelor de detectare utilizate de agențiile spațiale pentru a menține sterilitatea navelor spațiale.
