Primele decizii ale Guvernului Niculescu: programul SAFE, taxele din 2027 și restanțele magistraților
Premierul Luca Niculescu a stabilit primele direcții de acțiune ale noului Guvern, care vizează gestionarea programului european SAFE, relația cu Banca Națională a României, politica fiscală pentru 2027 și plata restanțelor salariale către magistrați.
Programul european SAFE, prin care România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare, va rămâne în coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului și va fi gestionat direct de noul șef al structurii, Oleg Ungureanu, care își preia oficial atribuțiile marți, 27 octombrie. Decizia asigură continuitatea mecanismului de coordonare stabilit în mandatul fostului premier Ilie Bolojan. România a primit deja o primă tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro, transferată la 26 august 2026, iar următoarele plăți vor depinde de progresele în implementarea proiectelor. România ar putea primi următoarea tranșă în prima jumătate a anului 2027, după prezentarea unui raport privind stadiul investițiilor, iar aproximativ 20 de miliarde de euro ar putea deveni disponibile pentru redistribuire, după ce Italia și Ungaria și-au redus solicitările inițiale de finanțare.
În privința fiscalității, intenția Executivului este să nu majoreze cotele de impozitare în 2027. Sunt analizate însă măsuri de extindere a bazei de impozitare, inclusiv prin eliminarea unor excepții și facilități fiscale, ceea ce ar permite creșterea veniturilor bugetare fără modificarea cotelor generale. Deocamdată nu a fost anunțată o listă a facilităților care ar putea fi eliminate și nici un calendar pentru adoptarea eventualelor modificări. Politica fiscală pentru anul viitor urmează să fie definitivată în contextul elaborării bugetului pentru 2027 și al obligațiilor asumate privind reducerea deficitului.
Indexarea pensiilor reprezintă una dintre prioritățile bugetului pentru 2027, însă Guvernul nu a stabilit încă procentul și calendarul definitiv al majorărilor. Varianta preferată este aplicarea indexării de la 1 ianuarie 2027, dar aceasta depinde de resursele bugetare disponibile, fără a fi exclusă posibilitatea unor ajustări în etape.
Guvernul pregătește o rectificare bugetară care ar putea fi adoptată în zilele următoare sau săptămâna viitoare, concentrată asupra celor mai urgente nevoi de finanțare, inclusiv asupra problemelor semnalate de companiile din sectorul construcțiilor. Au fost ridicate și problemele facturilor neachitate de stat, precum și presiunea administrațiilor locale pentru fonduri suplimentare. Nu există o confirmare a sumelor vehiculate public privind o presupusă gaură bugetară de aproximativ 30 de miliarde de lei, iar Ministerul Finanțelor lucrează la centralizarea datelor. Nu este exclusă nici organizarea unei a doua rectificări bugetare până la sfârșitul anului.
O altă direcție stabilită la nivelul Guvernului este consolidarea dialogului cu Banca Națională a României. Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru discuții privind situația economică, perspectivele macroeconomice și prioritățile Executivului. Cei doi urmează să aibă consultări periodice, în contextul presiunilor inflaționiste și al necesității reducerii deficitului bugetar, cu respectarea atribuțiilor distincte ale celor două instituții. Noul Executiv și-a propus să finalizeze proiectul bugetului de stat pentru 2027 până la sfârșitul acestui an.
O problemă urgentă aflată pe masa noului Executiv este plata restanțelor salariale către judecători și procurori, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Premierul Luca Niculescu a recunoscut, în prima sa conferință de presă după preluarea mandatului, că este o problemă urgentă și a declarat că va reveni cu un răspuns și cu o soluție. Guvernul pregătește un set de măsuri financiare și legislative care să țină cont de recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului privind eșalonarea plăților. CEDO a respins cererile formulate de magistrați și foști magistrați români care contestaseră amânarea și eșalonarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, apreciind că măsurile adoptate de statul român au fost justificate de situația economică și bugetară excepțională. Decizia nu anulează însă obligațiile financiare ale statului față de magistrați, ci permite continuarea plăților eșalonate.
