VIDEO | COPII POSIBIL, DAR ILEGAL? ZONELE GRI ALE REPRODUCERII ASISTATE ÎN ROMÂNIA, EXPLICATE DE PROF. DR. BOGDAN DOROFTEI
Tehnologia reproductivă a evoluat incredibil în ultimii 20 de ani, oferind posibilități fără precedent pentru cuplurile care doresc să devină părinți. Medicina modernă permite crearea, analiza genetică și conservarea embrionilor pe termen lung, însă în România, progresele științifice se lovesc de limite legislative stricte care definesc ce este permis și ce nu.
EMBRIONII CONGELAȚI: SOLUȚIE MEDICALĂ, DAR CU REGULI STRICTE
Prof. Dr. Bogdan Doroftei, medic primar obstetrică-ginecologie, subliniază că embrionii obținuți prin fertilizarea in vitro pot fi congelați și păstrați timp de 10-15 ani, oferind astfel o siguranță biologică și șanse reale pentru o sarcină planificată în viitor. Totuși, accesul legal la acești embrioni este extrem de restricționat în România.
„Dacă te desparți de partener, nu mai poți avea acces la embrioni. Transferul nu se poate face fără aprobarea soțului, deoarece ambii sunt considerați proprietarii biologici ai embrionilor. Fără consimțământul ambelor părți, sarcina nu poate fi inițiată”, explică Dr. Doroftei. Această situație ridică nu doar probleme legale, ci și etice, având în vedere riscurile de șantaj sau litigii de paternitate care ar putea apărea în absența unui cadru legislativ clar.
PATERNITATE POST-MORTEM: PRACTICĂ MEDICALĂ POSIBILĂ, DAR BLOCATĂ LEGAL ÎN ROMÂNIA
Un alt subiect controversat este paternitatea post-mortem, care nu este reglementată în România. Există cazuri în care un tată decedează, iar partenera sa dorește să folosească embrionii congelați. „Legislația românească nu oferă un răspuns clar în aceste situații. Etic, nașterea unui copil după moartea tatălui ridică multe întrebări”, afirmă Prof. Dr. Doroftei.
Recent, un caz fără precedent a fost adus în atenția instanței din Iași, unde o femeie a solicitat dreptul de a deveni mamă după ce partenerul său a murit într-un accident rutier, cu puțin timp înainte de implantarea embrionului obținut prin fertilizare in vitro. Această situație deschide o dezbatere amplă despre limitele legale și etice ale paternității post-mortem în România.
SUBIECT SENSIBIL: MAMELE SUROGAT ÎN ROMÂNIA
O altă zonă gri în domeniul reproducerii asistate este reprezentată de mamele surogat. Deși cererea pentru astfel de servicii există, legislația românească nu reglementează această practică. „Codul Familiei stipulează că mama este femeia care naște copilul, fără a lua în considerare avansurile medicale”, explică Dr. Doroftei.
În România, a existat un singur caz de succes în care drepturile asupra copilului născut de o mamă surogat au fost transferate tatălui biologic prin instanță, dar astfel de situații sunt extrem de rare și complicate din punct de vedere legal.
MEDICINA POATE. LEGISLAȚIA NU ȚINE PASUL
România dispune de tehnologie modernă similară cu cea din marile centre europene, incluzând fertilizarea asistată, testarea genetică embrionară și crioconservarea avansată. Totuși, legislația nu a evoluat în același ritm cu progresele medicale, lăsând pacienții să se confrunte cu obstacole legale în loc să beneficieze de tratamentele disponibile.
„Legislația nu a ținut pasul cu progresele medicinei. De aceea, pacienții se lovesc de limitele legale, nu de cele ale tratamentului”, concluzionează Prof. Dr. Bogdan Doroftei, subliniind necesitatea unei reforme legislative care să reflecte realitățile actuale ale medicinei reproductive.
