Decizie crucială pentru lucrările hidroenergetice în ariile protejate
Într-un context legal extrem de disputat, senatorul PSD Daniel Zamfir a anunțat o victorie semnificativă în promovarea proiectelor hidroenergetice. Aceasta a fost impulsionată de publicația unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), care a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan. Legea, care va permite reluarea lucrărilor la hidrocentrale blocate pe terenuri ce au devenit arii naturale protejate, se apropie de intrarea în vigoare. Publicarea în Monitorul Oficial a acestei decizii oferă o undă verde așteptată cu nerăbdare de susținătorii proiectelor de dezvoltare hidroenergetică.
Zamfir a subliniat că acest act normativ, pe care a inițiat-o încă din anul 2022, va intra în vigoare în termen de o săptămână. Potrivit acestuia, CCR a decis că legislația contestată este legitimă, iar termenul de publicare îi permite să se aplice ulterior. Pe de altă parte, senatorul a ținut să facă o afirmație provocatoare, etichetând pe adversarii săi, pe care îi denumește „neomarxiști”, și apreciind că decizia CCR este esențială pentru progresul investițiilor în energia hidro.
Precedentul legislativ și implicațiile sale
Decizia CCR, datată pe 24 iunie, a implicat o majoritate de voturi care a declarat legalitatea legislației contestate, argumentând că normele acestuia sunt constituționale. Legea fusese adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi favorabile și 33 împotrivă, și transformată într-un subiect de intensă dispută politică și socială. Zamfir a argumentat că este absurd ca investițiile demarate înainte de 2007 să rămână abandonate din cauza restricțiilor impuse ulterior.
Detalii esențiale ale acestei legi permit modificarea limitelor ariilor protejate în care s-au demarat hidrocentrale, aducând excepții notabile în ceea ce privește evaluarea impactului de mediu pentru anumite proiecte. Aceste modificări vizează îmbunătățirea capacităților energetice ale României, concluzionând că e esențial ca țara să își dezvolte infrastructura de hidroenergie.
Controversa cu organizațiile de mediu
Cu toate acestea, proiectul a stârnit numeroase reacții negative din partea organizațiilor de mediu, precum Bankwatch România și Eco-Civica, care suspectează că modificările legislative ar putea avea un impact devastator asupra diversității ecologice naționale, afectând direct 27 de parcuri naționale și naturale. Un exemplu notabil este hidrocentrala Răstolița, care se află în mijlocul unui conflict legal, având în vedere suspendarea hotărârii de Guvern care permitea extragerea de terenuri forestiere pentru construirea acesteia.
Critica vizează lipsa unor evaluări adecvate privind efectele asupra mediului, susținându-se că orice modificare a limitelor ar trebui să fie însoțită de garanții serioase de protecție a habitatelor. Nicușor Dan, în calitate de președinte, a avertizat că astfel de decizii ar putea contraveni angajamentelor României față de Uniunea Europeană.
Provocările legislative viitoare
Odată publicată, legea nu va intra imediat în vigoare, având nevoie de promulgarea președintelui. Conform Constituției, acesta dispune de un termen de cel mult 10 zile pentru a o semna. Astfel, controversială și plină de implicații, legea se va aplica în termen de trei zile de la publicare în Monitorul Oficial, dacă nu este stabilită o altă dată de aplicare. Consecințele acestei legislații vor continua să fie monitorizate cu atenție pe parcursul implementării sale.
