Ultimii doi panda din Japonia pleacă spre China
Ferventii admiratori japonezi ai urșilor panda s-au adunat duminică, 25 ianuarie 2026, la grădina zoologică Ueno din Tokyo pentru a le spune adio gemenilor Xiao Xiao și Lei Lei, înainte ca aceștia să părăsească Japonia în săptămâna următoare. Această plecare marchează un moment istoric, deoarece Japonia va rămâne fără panda pentru prima dată în ultimele cinci decenii, iar perspectivele de a aduce noi panda sunt extrem de reduse, relațiile dintre Japonia și China fiind într-un moment delicat, conform unor surse internaționale.
Urșii panda au fost aduși în Japonia pentru prima dată în 1972 ca un simbol al normalizării relațiilor diplomatice dintre cele două națiuni și au reușit rapid să câștige dragostea și aprecierea populației japoneze. Gemenii care urmează să plece au atras mulțimi considerabile de vizitatori, în ciuda limitării de un minut impusă per vizitator în zona dedicată panda. Grupuri mari de fani au venit cu jucării tematice și și-au strigat numele, capturând momente cu smartphone-urile în timp ce panda se hrăneau cu bambus și se jucau.
Plecarea cu implicații diplomatice
Beijingul împrumută panda altor țări, păstrând dreptul de proprietate asupra acestora, inclusiv asupra puilor născuți în afara Chinei. Gemenii Xiao Xiao și Lei Lei au venit pe lume la grădina zoologică din Ueno în anul 2021 și, pe durata șederii lor, au reprezentat nu doar atracția principală a grădinii zoologice, ci și un simbol al legăturilor internaționale. În prezent, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a menționat că panda sunt foarte iubiți în Japonia și a invitat publicul japonez să viziteze urșii în China, o invitație care vine într-un context diplomatic tentant.
Relațiile nipono-chineze și contextul actual
În fundalul acestei plecări, s-au intensificat criticile din partea Japoniei la adresa Chinei, în special cu privire la interdicțiile impuse pentru exportul bunurilor cu dublă utilizare care pot fi folosite în scopuri militare. Această tensiune a atins noi culmi cu privire la bugetul apărării japoniei, care a fost considerat de Beijing ca având „intenții sinistre”. Aceasta s-a dovedit a fi o perioadă complicată pentru relațiile bilaterale, în care panda, simbol al păcii și prieteniei, se transformă treptat într-un simbol al divergențelor diplomatice.
Închiderea acestui capitol al prezenței panda în Japonia este reflectată nu doar în reacțiile admiratorilor, ci și în ecoul unui parteneriat turbulent, marcat de evenimente și declarații care sugerează o relație mai complexă între cele două state. Cele două gemeni panda sunt așadar nu doar animale iubite, ci reprezentanți ai unei istorii politice și culturale care continuă să evolueze.
