Siegfried Mureșan compară absorbția fondurilor europene în guvernele Ciolacu și Bolojan: „O creștere de aproape opt ori”
Europarlamentarul din partea PNL, Siegfried Mureșan, a adus în discuție, printr-o postare pe Facebook, performanța României în privința absorbției fondurilor europene, evidențiind o schimbare dramatică între guvernele condus de Marcel Ciolacu și cel condus de Ilie Bolojan. Potrivit declarațiilor acestuia, România a reușit, pentru prima dată, să se claseze printre țările fruntașe ale Uniunii Europene în ceea ce privește absorbția fondurilor de coeziune, subliniind o creștere semnificativă în acest domeniu.
Mureșan a specificat faptul că, în primele șase luni de guvernare Bolojan, gradul de absorbție a fondurilor a fost de peste opt ori mai mare comparativ cu cele înregistrate în perioada Ciolacu, un fapt ce subliniază eficiența noului guvern în gestionarea fondurilor europene. Conform europarlamentarului, acest progres a fost documentat în tabelul Comisiei Europene, care a evidențiat poziția României la sfârșitul anului 2024, pe când era sub media Uniunii Europene.
Discursul lui Mureșan a fost susținut de date concrete, menționând că, în timpul guvernării Ciolacu, absorbția efectivă a fondurilor europene de coeziune a fost de aproximativ 600 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o medie de 50 de milioane de euro lunar. Spre deosebire de aceasta, în primele șase luni ale anului 2026, sub conducerea lui Bolojan, România a reușit să absoarbă 2,3 miliarde de euro, rezultând o medie lunară de 383 de milioane de euro.
Mureșan a demonstrat faptul că, în ceea ce privește rata de absorbție efectivă, inclusiv prefinanțarea, România a depășit cu mult media Uniunii Europene, având o rată de 24,6% comparativ cu 17,8% media UE. Aceasta reprezintă o schimbare radicală față de situația din anul 2024, când România se situa la un modest 2%, sub standardele europene.
Prin această analiză comparativă, Mureșan a subliniat nu doar realizările guvernului Bolojan, dar și implicarea acestuia în consolidarea unei mai bune gestionări a fondurilor europene, provocând astfel întrebări legate de motivul pentru care Guvernul Ciolacu a fost demis. Aceste declarații sporesc discuțiile privind viitorul politic al României și al partidelor implicate, cu o atenție sporită asupra impactului acestor schimbări asupra alegerilor viitoare.
