România și alte șase state cer ajutorul Bruxelles-ului pentru turism
România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia, a adresat Comisiei Europene o solicitare de măsuri speciale pentru industria turismului din estul Uniunii Europene. Aceste țări argumentează că regiunile apropiate de războiul din Ucraina suportă costuri economice și de imagine mult mai mari comparativ cu statele din vestul continentului. Apelul vine într-un context în care turismul european înregistrează recorduri, în timp ce România se numără printre puținele state membre ale UE care au înregistrat o scădere a numărului înnoptărilor în 2025.
Păstrând un ton critic, cele șapte state identifică problema percepției externe
Pe 23 iulie, cele șapte guverne au transmis o scrisoare comună vicepreședintelui Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas. În document, acestea solicită integrarea problemelor generate de război în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil. Una dintre principalele preocupări este percepția exterioară a destinațiilor din apropierea conflictului, care afectează grav atragerea turiștilor și a investitorilor, amplificând astfel impactul economic negativ asupra regiunilor.
Statistici alarmante despre turismul românesc în context european
În 2025, Uniunea Europeană a raportat un record de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări, cu o creștere semnificativă în 24 dintre cele 27 de state membre. România s-a aliniat, însă, în rândul țărilor cu o scădere de 1,7% față de 2024. Aceasta se alătură altor două state, Luxemburg și Irlanda, care au înregistrat, de asemenea, declinuri. În contrast, Polonia a avut una dintre cele mai puternice creșteri din UE, de 7,2%, evidențiind extinderea competitivității sale în turism, față de stagnarea României.
Provocări structurale pentru România în atragerea turiștilor internaționali
Un aspect fundamental al problemei turismului românesc este dependența excesivă de turiștii interni, ceea ce limitează potențialul de atragere a vizitatorilor străini. Conform datelor Eurostat pentru primul trimestru din 2026, turiștii internaționali au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor, plasând România pe o poziție deosebit de slabă în rândul statelor membre ale UE. Comparativ, în destinații precum Malta, ponderea turiștilor străini depășește 90%, iar acest aspect subliniază o direcție clară către care România trebuie să se îndrepte.
Implicarea Comisiei Europene în sprijinul turismului est-european
Solicitarea celor șapte state nu este nouă. Comisia Europeană a recunoscut deja, într-o strategie prezentată în februarie 2026, că zonele din apropierea Rusiei, Belarusului și Ucrainei se confruntă cu o diminuare a investițiilor, probleme demografice și costuri suplimentare de securitate. Această recunoaștere a sporit nevoia de măsuri concrete în sprijinul turismului din estul UE, inclusiv soluții destinate IMM-urilor afectate de încrederea scăzută a investitorilor.
Ce ar putea însemna un răspuns pozitiv din partea Bruxelles-ului
Printre măsurile solicitate de cele șapte state se numără sprijinirea IMM-urilor din turism, îmbunătățirea legăturilor de transport și facilitarea accesului la finanțare, toate esențiale pentru refacerea încrederii investitorilor și turiștilor în destinațiile din estul Europei. Comisia Europeană elaborează, în acest an, prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, ce va putea influența pozitiv competitivitatea sectorului și va răspunde nevoilor comunităților locale.
