România, în urma Europei. Accesul la tratamente noi, eficiente, întârzie cu peste 3 ani
Pacienții din România se confruntă cu o situație alarmantă în ceea ce privește accesul la medicamente inovatoare și tratamente moderne. Conform raportului „Patients W.A.I.T. 2025” emis de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), divulgația evidențiază că pacienții români așteaptă, în medie, mai mult de trei ani pentru ca un medicament aprobat la nivel european să devină compensat în sistemul public de sănătate. Acest raport a fost prezentat de curând și subliniază o realitate dramatică: România are cea mai mică cheltuială publică netă cu medicamentele pe cap de locuitor în rândul statelor europene și înregistrează cel mai lung timp de așteptare pentru accesul la tratamente noi.
Unele dintre cele mai grave efecte ale acestei situații includ agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, diminuarea calității vieții pacienților și, în cele din urmă, costuri suplimentare pentru sistemul de sănătate. De exemplu, dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate în perioada 2021-2024, doar 28 au fost compensate în România până la începutul anului 2026. Aceasta înseamnă că mulți pacienți nu au acces la tratamente disponibile în alte țări europene, ceea ce le afectează grav sănătatea.
Ioana Bianchi, directorul Relații Externe ARPIM, a subliniat că datele raportului confirmă faptul că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ceea ce este în special problematic în domeniile cu impact major asupra supraviețuirii pacienților. De exemplu, în oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele aprobate în comparație cu o medie de 51% la nivel european. În cazul bolilor rare, 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 sunt compensate (20%), spre deosebire de media UE de 43%.
Afirmațiile Rozalinei Lăpădatu, președinta APAA, subliniază dramatismul situației actuale. Aceasta a punctat că 1.110 zile de așteptare reprezintă o perioadă în care pacienții cu afecțiuni grave privesc cu disperare cum tratamentele necesare lor sunt disponibile doar în alte țări europene, fără a putea beneficia de ele în propria țară. Astfel, pacienții români nu solicită un tratament preferențial, ci doar aceleași drepturi și oportunități ca ale cetățenilor europeni, solicitând un sistem de sănătate predictibil, cu termene clare și un dialog real care să asculte nevoile lor.
În acest context, ARPIM a subliniat că întârzierile în accesul la medicamente inovatoare sunt corelate cu nivelul scăzut al investițiilor în sănătate. România investește aproximativ 1.354 euro pe cap de locuitor în sănătate, o valoare semnificativ mai mică față de multe alte țări europene. De asemenea, cheltuiala publică netă pentru medicamente este de doar 138 euro pe cap de locuitor, ceea ce este cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est și mai puțin de o treime din nivelul țărilor din UE4.
Acest decalaj în accesul la tratamente moderne nu afectează doar pacienții, ci și sistemul de sănătate. Radu Rășinar, președintele ARPIM, a evidențiat că întârzierile în accesul la medicamente inovatoare rezultă în agravarea bolilor și în necesitatea unor intervenții mai costisitoare, punând o presiune suplimentară asupra unui sistem deja subfinanțat. Astfel, este necesară o discuție strategică cu autoritățile pentru implementarea de soluții concrete care să îmbunătățească accesul la inovație în România.
ARPIM se angajează să colaboreze cu autoritățile și organizațiile din domeniul sănătății pentru a dezvoltă un cadru predictibil de finanțare și a moderniza procesul de evaluare al noilor medicamente. Printre soluțiile propuse se află analiza atentă a medicamentelor care urmează să fie compensate în următorii ani, eficientizarea cheltuielilor prin urmărirea ghidurilor terapeutice și reforma mecanismului de clawback, având în vedere posibilitatea de a compensa investițiile făcute în cercetare-dezvoltare de către companiile farmaceutice inovatoare.
