România, a cincea suprafață agricolă din UE, dar cu pierderi pe lanțul agroalimentar
România se mândrește cu a cincea cea mai mare suprafață agricolă din Uniunea Europeană, dar paradoxal, se confruntă cu pierderi semnificative de valoare pe lanțul agroalimentar. Această concluzie a fost evidențiată într-o analiză realizată de Deloitte România, la solicitarea Confederației Patronale Concordia, care subliniază problemele structurale din sectorul agricol românesc.
Studiul se concentrează pe valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare esențiale la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară și distribuția și comercializarea agroalimentară. Conform analizei, gradul scăzut de integrare în lanțurile valorice și capacitatea limitată de procesare sunt principalele cauze ale pierderilor de valoare adăugată. Deși România produce cantități mari de produse agricole, acestea sunt slab valorificate din punct de vedere economic.
Provocările din sectorul producției agricole primare
În sectorul producției agricole primare, analiza scoate în evidență mai multe probleme critice. Fragmentarea excesivă a terenurilor este alarmantă, cu peste 90% dintre exploatații având sub 5 hectare. De asemenea, vârsta medie a fermierilor este îngrijorătoare, cu peste 44% având peste 65 de ani, ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană în acest sens. Infrastructura deficitară, inclusiv irigațiile insuficiente și dotările tehnice învechite, contribuie la pierderi semnificative în horticultură și în producția de lapte, unde o parte considerabilă din producție nu ajunge la procesare.
Aceste deficiențe limitează capacitatea României de a valorifica resursele interne, ceea ce duce la o dependență crescută de importuri pentru carne, lactate, legume și fructe. Autorii studiului recomandă investiții rapide în centre de colectare și depozitare, accelerarea cadastrului și stimularea contractelor pe termen lung, precum și programe dedicate tinerilor fermieri.
Sectorul de procesare alimentară, subutilizat
Analiza subliniază că sectorul de procesare alimentară are cel mai mare potențial de dezvoltare, dar este și cel mai subutilizat. Productivitatea în acest sector este de trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, iar multe unități de procesare funcționează la doar 10-20% din capacitate, în special în sectorul cărnii. Modernizarea tehnologică este insuficientă, iar dificultățile de acces la finanțare afectează în mod special IMM-urile.
Direcțiile de acțiune recomandate includ un program strategic de modernizare tehnologică, facilitarea finanțării pentru investiții și capital circulant, precum și integrarea verticală între fermieri, procesatori și retaileri. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a îmbunătăți valoarea adăugată a produselor românești.
Distribuția și comercializarea, un lanț fragil
În ceea ce privește distribuția și comercializarea, analiza confirmă că performanța acestui sector depinde de echilibrarea relațiilor pe întreg lanțul. Infrastructura de colectare, sortare și depozitare este insuficientă, mai ales în zonele rurale. Multe produse locale nu ajung în retail din cauza lipsei de standardizare și ambalare adecvată. De asemenea, lanțurile scurte de distribuție sunt slab dezvoltate, iar formele asociative ale producătorilor nu sunt încă funcționale.
Recomandările pentru acest sector vizează dezvoltarea centrelor regionale de colectare și a piețelor angro moderne, sprijin pentru profesionalizarea producătorilor în marketing și ambalare, precum și inițiative comune de promovare a produselor românești. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a crea un cadru coerent de certificare și pentru a dezvolta branduri naționale vizibile.
Concluzii și direcții de acțiune
Studiul realizat de Deloitte România oferă o bază analitică solidă pentru reformele de politică publică, având ca scop reducerea deficitului comercial și creșterea valorii adăugate în sectorul agroalimentar. Este esențial ca aceste direcții de acțiune să fie implementate pentru a moderniza lanțurile agroalimentare și a contribui la un dialog structurat cu Guvernul României și actorii din acest domeniu.
Confederația Patronală Concordia, care reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, joacă un rol crucial în acest proces, având o contribuție de 30% la PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme. Este momentul ca România să își valorifice potențialul agricol și să își consolideze poziția pe piața europeană.
