Ministrul Sănătății: Bugetul sistemului sanitar, asigurat până la finalul anului după rectificare
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că sistemul sanitar a depășit presiunea financiară imediată în urma rectificării bugetare, care aduce un plus de 8,3 miliarde de lei pentru sănătate. Potrivit ministrului, fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă subfinanțarea rămâne o problemă majoră.
Rogobete a precizat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). „Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății”, a afirmat ministrul.
Avertisment privind restanțele la concediile medicale
Ministrul a avertizat că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale. În ceea ce privește CNAS, suplimentarea va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale, însă rămâne o restanță de aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru plata concediilor medicale.
„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului”, a spus Rogobete.
Critici la adresa reducerilor bugetare anterioare
Alexandru Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență. Ministrul a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct”, a declarat ministrul.
Unul dintre exemplele invocate privește bugetul serviciilor de urgență. Rogobete a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei, o tăiere de peste 30% față de necesarul estimat. La rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.
„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă”, a susținut ministrul.
Necesitatea predictibilității financiare în domeniile critice
Rogobete a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate. „Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară”, a afirmat el.
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute. „Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.” Ministrul a invocat inclusiv riscul producerii unui accident cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.
Finanțarea asigurată până la 31 decembrie, dar subfinanțarea structurală persistă
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale. „În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral. „Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta indicatorul statistic la care se raportează. În final, ministrul a precizat că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.
