Paradox în Estonia: scade sprijinul pentru UE, crește încrederea în stat
Într-o evoluție surprinzătoare, Estonia, o țară cunoscută pentru susținerea sa fermă a Uniunii Europene, se confruntă cu o schimbare de percepție în rândul cetățenilor săi. Conform unui sondaj recent realizat de Cancelaria Guvernului, sprijinul pentru apartenența Estoniei la UE a scăzut la 73%, cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii ani. Această scădere semnificativă reflectă o tendință îngrijorătoare, având în vedere că în perioada 2022-2023, majoritatea covârșitoare a estonienilor se declara pro-UE, cu un sprijin ce varia între 73% și 80%.
În contrast cu această diminuare a entuziasmului față de Uniunea Europeană, încrederea în instituțiile statului estonian a crescut. Tot mai mulți cetățeni afirmă că au încredere în președintele țării, guvern și Parlament. De exemplu, încrederea în guvern a crescut de la 30% în septembrie la 37% în decembrie, iar în Parlament, de la 29% la 36%. Aceste cifre sugerează o schimbare de atitudine față de autoritățile naționale, în contextul unei crize de identitate europeană.
Un aspect notabil este creșterea încrederii în președintele Estoniei, care a urcat de la 65% la 70%. Această evoluție este influențată în special de rezidenții non-estonieni, care au manifestat o creștere a încrederii în șeful statului, de la 44% în septembrie la 58% la finalul anului. Această tendință sugerează o consolidare a legăturilor între cetățeni și conducerea națională, în ciuda scăderii sprijinului pentru UE.
În ceea ce privește securitatea națională, sprijinul pentru NATO rămâne ridicat, la 77%, ceea ce indică o stabilitate în percepția estonienilor asupra alianței militare. De asemenea, încrederea în Forțele de Apărare ale Estoniei, poliție și administrațiile locale este de asemenea solidă, cu aproximativ trei sferturi dintre estonieni având încredere în armată, peste patru cincimi în poliție și aproape două treimi în autoritățile locale.
Sondajul, realizat între 15 și 22 decembrie, a inclus respondenți cu vârste de peste 15 ani și evidențiază o schimbare semnificativă în percepția cetățenilor, într-un stat care a fost considerat un susținător ferm al integrării europene. Această evoluție ar putea avea implicații profunde asupra politicii interne și externe a Estoniei, precum și asupra relațiilor sale cu Uniunea Europeană.
