Panseluțe și pavele înaintea siguranței: Diana Buzoianu dezvăluie cât s-a dat pentru baraje
Într-o recentă declarație, Ministerul Mediului a anunțat alocarea a 250 de milioane de lei din bugetul național pentru lucrări la baraje, diguri și poldere, o sumă de cinci ori mai mare decât cea prevăzută pentru 2025. Totuși, prima propunere de buget pentru 2026 indica o alocare de doar 50 de milioane de lei pentru aceste lucrări, echivalentul cheltuielilor din anul anterior. Diana Buzoianu, în cadrul unei intervenții la Euronews, a subliniat importanța acestui buget extins pentru infrastructura critică de apă.
Buzoianu a explicat că, din fondurile alocate anul trecut, au fost utilizate 50 de milioane de lei, iar acum, prin creșterea semnificativă a bugetului, se deschid oportunități pentru un număr record de lucrări deja angajate sau ce urmează a fi demarate.
Ministrul a evidențiat faptul că a fost modificată abordarea privind prioritizarea cheltuielilor în cadrul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR). Aceasta a implicat redirecționarea a peste 50% din cheltuielile destinate „bunurilor și serviciilor” spre infrastructura critică, corectând o practică anterioară despre care a afirmat că includea cheltuieli inutile.
Buzoianu a subliniat că România plătește acum „prețul” a 35 de ani de investiții insuficiente în infrastructura de apă, iar lipsa acestor investiții a dus la o stare de urgență în comunitățile afectate de secetă și lipsuri în alimentarea cu apă. De asemenea, activitățile de mentenanță pentru baraje, diguri și poldere au devenit o prioritate, un aspect care nu a fost abordat corespunzător în trecut.
Între timp, studiile realizate de Banca Mondială sugerează o necesitate de investiții în valoare de cel puțin 26 de miliarde de lei în următorii 15 ani pentru a face față provocărilor actuale. Buzoianu a menționat că, în acest interval, se estimează că 2,5 miliarde de lei ar putea fi obținuți prin mecanisme destinate marilor utilizatori industriali.
Într-o observație critică, ministrul a evidențiat că în anumite primării se cheltuiesc sume mai mari pe pavele și panseluțe decât ceea ce a fost propus pentru infrastructura de apă, ceea ce denotă o alocare deficitară a resurselor financiare. Aceasta subliniază nevoia stringentă de a redirecționa fondurile către proiecte esențiale, în loc de cheltuieli superficiale.
Diana Buzoianu a reiterat importanța menținerii unui ritm constant al investițiilor pentru următorii 15 ani, afirmând că doar astfel se pot realiza lucrările esențiale necesare viitorului infrastructurii de apă din România. Dacă acest ritm nu va fi susținut, va fi imposibil să se finalizeze chiar și intervențiile considerate critice.
În concluzie, alocările financiare trebuie să crească astfel încât să permită nu doar soluții de supraviețuire, ci și progrese semnificative în domeniul infrastructurii critice, ajutând comunitățile să depășească provocările actuale cu privire la apa potabilă și gestionarea resurselor de apă.
