Păcănele, Ciucă, Ciolacu. Responsabilitatea politică pentru un cancer ce a metastazat în societatea românească
În februarie 2023, două comisii din Camera Deputaților, Juridică și de Cultură, au abandonat practic ultimul proiect de lege destinat limitării expansiunii alarmante a jocurilor de noroc în România. Această decizie a venit în urma unei campanii sociale semnificative desfășurate de comunitatea Declic, care a strâns aproape 200.000 de semnături pentru a introduce modificări esențiale în reglementarea acestui fenomen. Propunerile vizau, în principal, eliminarea publicității aferente jocurilor de noroc din mediul audiovizual, precum și interzicerea reclamelor stradale. Cu toate acestea, în ciuda susținerii anterioare, votul final a fost o surpriză, iar cu ajutorul aleșilor PNL și PSD, inițiativele nu au fost adoptate.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, pe atunci liderii celor două partide aflate într-un an preelectoral, au fost primii care au fost acuzați de a beneficia de sponsorizările mari venite din industria jocurilor de noroc.
În fiecare dimineață, fac drumul pe jos la serviciu prin cartierul ieșean Păcurari, trecând pe lângă patru localuri de „păcănele.” Observ cum, de la ora 8.30, mulți tineri, aparent apți de muncă, aleg să își petreacă timpul acolo, în ciuda orelor de lucru. Acești oameni, pe care îi văd la o țigară în ușa localurilor, îi cunosc din vedere, dar nu îmi pot explica ce îi determină să fie acolo. Ceea ce mă frământă este drama pe care o ascunde alegerea lor, vei văzut întrebându-mă: de unde își calculează acești oameni banii pentru a își împlini viciile? Poate sunt banii soției sau ai părinților, poate alocațiile copiilor.
Din nefericire, cazul acestui viciu al jocurilor de noroc are un impact devastator asupra familiilor românești. Este trist să constatăm că din ce în ce mai multe familii se destramă din cauza dependenței de jocuri, iar copiii ajung să se confrunte cu foamea deoarece părinții preferă să își cheltuie salariile pe aparate de jocuri. Sumele exorbitante cheltuite la aceste jocuri ridică o întrebare dureroasă: ce beneficii aduce acest comportament bugetului de stat?
Conform datelor Institutului Național de Statistică, românii au cheltuit anul trecut peste 11 miliarde de lei pe jocurile de noroc – o sumă ce se traduce în aproape două miliarde de dolari. Aceasta reprezintă o medie de 1.700 de lei pentru fiecare familie, iar gândul că majoritatea familiilor nu au un gambler în rândurile lor sugerează dureri sufletești greu de imaginat.
Statisticile nu sunt mai puțin alarmante; românii cheltuie online 3,1% din totalul global pe jocurile de noroc, ceea ce sugerează o normă de dependență considerabilă, amplificată de sărăcie și lipsă de educație. Cele mai multe localuri de „păcănele” se regăsesc în zone defavorizate, unde, din disperare, mulți caută o soluție rapidă la lipsuri.
Cu toate acestea, infrastructura de jocuri de noroc din România s-a dezvoltat rapid fără reglementări stricte, iar în spatele acestei expansiuni s-a aflat clasa politică, care, în loc să impună restricții, a ales să sprijine industria în beneficiul veniturilor de peste un miliard de euro anual din taxe. Această situație creează un cerc vicios, în care politica beneficiază de pe urma voturilor, în timp ce societatea plătește un preț scump.
Acum, asistența centrală pare să se transfere de la liderii politici către primăriile locale, care urmează să aibă autoritatea de a aproba sau respinge deschiderea sălilor de jocuri. Aceasta ar putea aduce unele schimbări, dar s-a văzut că5858 impactul asupra dependenților nu se va schimba brusc. În multe țări ale Uniunii Europene, cu măsuri similare, s-a observat o creștere a pieței negre, în condițiile în care multe tranzacții au fost mutate în online.
Din perspectiva tinerei generații, poate că aceste restricții vor influența pozitiv viitorul, protejându-i pe cei care acum sunt expuși riscului, chiar dacă pentru noi, cei pierduți, rămân pierduți.
