„`html
Nicușor Dan nu renunță după ce a pierdut la CCR
Președintele Nicușor Dan a solicită, în data de 12 august 2026, Parlamentului reexaminarea unei legi esențiale care permite modificarea limitelor arii naturale protejate, pentru a sprijini continuarea proiectelor hidroenergetice începute în urmă cu aproape două decenii. Această inițiativă vine după ce Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate de președinte, declarând legea constituțională. Nicușor Dan solicită Parlamentului să evalueze dacă legea este încă relevantă, să impună verificări asupra viabilității proiectelor, să asigure garanții de mediu și să excludă suprafețele care se suprapun cu siturile Natura 2000.
Importanța actului normativ pentru sectorul energetic
Legea în discuție joacă un rol crucial pentru sectorul energetic, permițând Ministerului Mediului să modifice limitele anumitor arii naturale protejate, în cazul în care există proiecte hidroenergetice aprobate pe acele terenuri înainte de 29 iunie 2007. Acest mecanism creează astfel o cale favorabilă pentru continuarea lucrărilor la hidrocentrale vechi, care acum se află în zone protejate.
Cererea lui Nicușor Dan pentru o reanalizare detaliată
Printre cerințele președintelui se numără și solicitarea de a nu se limita doar la modificări minore, ci de a reevaluate întreaga soluție legislativă. Justificarea inițială a legii a fost bazată pe o creștere semnificativă a prețurilor energiei din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare. Totuși, în condițiile actuale, el susține că aprobarea anterioară a unei hidrocentrale nu confirmă viabilitatea acestui proiect.
Punctele critice ale legii actuale
Administrația Prezidențială evidențiază că legea actuală nu obligă la verificarea unor aspecte esențiale cum ar fi stadiul lucrărilor, costurile necesare finalizării, perioada estimată pentru terminare și disponibilitatea unor soluții alternative. De asemenea, derogarea legislativă nu are un termen-limită, ceea ce permite invocarea ei în viitor pentru proiecte aprobate cu mult timp în urmă.
Istoricul legislativ neobișnuit al propunerii
Traseul legislativ al acestei propuneri este complicat. În decembrie 2022, Senatul a respins inițiativa, iar Guvernul a emis un punct de vedere negativ în aprilie 2023. Situația s-a schimbat însă în octombrie 2025, când legea a fost adoptată nebăgându-se în seamă fundamentarea acesteia, bazată pe datele din 2021-2022.
Propunerile de modificare adresate Parlamentului
Printre cererile specifice ale președintelui se regăsește și definirea clară a „beneficiarului”, care este esențială pentru a evita aplicarea discreționară a legii. De asemenea, el solicită introducerea unor garanții de mediu clare care să impună respectarea directivelor europene. Un alt aspect important îl constituie excluderea explicită a siturilor Natura 2000 din mecanismele de modificare a limitelor ariei protejate.
Probleme legate de evaluarea de mediu și derogările existente
Legea permite derogări pentru capacitățile existente de producere a energiei electrice aflate în arii protejate, iar președinția semnalează că formulările sunt prea ample și deschise interpretărilor. Nicușor Dan cere o reanalizare a acestor excepții, introducând verificări preliminare pentru intervențiile care ar putea avea impact semnificativ asupra mediului.
Consecințele legii asupra investițiilor energetice
Discuția despre această lege se conectează cu OUG 175/2022, care deja stabilește regimuri speciale pentru anumite proiecte energetice. Administrația argumentează că coexistenta mai multor regimuri legislative ar putea duce la confuzii în aplicarea normelor și la litigii suplimentare.
Ce va urma?
Cererea de reexaminare a președintelui trimite legea înapoi în Parlament, unde aceasta poate fi modificată sau, dimpotrivă, poate rămâne nemodificată. Constiția permite președintelui să ceară reexaminarea unei legi doar o singură dată, iar după finalizarea procedurii parlamentare, regulile privind promulgarea se vor aplica conform termenului legal stabilit.
„`
