NATO solicită „testarea” lui Putin pentru a vedea dacă doreşte pacea în Ucraina
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus, într-o dezbatere desfășurată la Berlin, o „testare” a lui Vladimir Putin pentru a determina dacă acesta își dorește cu adevărat pacea în Ucraina. Această propunere vine în contextul în care Kievul a înaintat Washingtonului o nouă versiune de plan pentru a pune capăt conflictului. Rutte a afirmat că este convins că Statele Unite și Europa pot ajunge la un acord, dar a exprimat îndoieli cu privire la acceptarea acestuia de către Rusia.
„Dacă cred că Statele Unite şi Europa vor reuşi să ajungă la un acord în privinţa Ucrainei? Da, sunt convins de asta”, a declarat Rutte. Totuși, el a subliniat că testul real va fi dacă Rusia va accepta termenii propusi. Rutte a avertizat că Putin nu se va opri la Ucraina, subliniind necesitatea ca europenii să investească masiv în apărare pentru a-și proteja securitatea.
Investiții esențiale în apărare
„Dacă vă place limba germană şi nu doriţi să vorbiţi rusa, este esenţial să investiţi masiv în apărare, este o condiţie sine qua non, pentru că altfel (Putin) nu se va opri la Ucraina”, a transmis Rutte audienței. El a subliniat că, în cazul în care Ucraina ar fi sub ocupația rusă, acest lucru ar avea consecințe severe pentru statele membre ale NATO, care ar trebui să își mărească prezența militară pe flancul estic.
Rolul Chinei în conflictul din Ucraina
În cadrul aceleași dezbateri, Rutte a criticat Beijingul, afirmând că este „salvarea” Rusiei în acest conflict. „Fără sprijinul Chinei, Rusia nu ar putea continua acest război. Aproximativ 80% din componentele electronice esențiale ale dronelor rusești și ale altor sisteme sunt fabricate în China”, a declarat el. Această observație subliniază interdependența dintre Rusia și China, în ciuda poziției oficiale de neutralitate a Beijingului în conflictul din Ucraina.
Angajamentele NATO pentru apărare
La ultimul summit NATO de la Haga, țările membre au convenit să aloce până în 2035 5% din PIB-ul lor pentru apărare, cu un minim de 3,5% pentru cheltuieli militare directe. Această decizie a fost influențată de presiunea exercitată de fostul președinte american Donald Trump, care a acuzat Europa că profită de generozitatea americană în domeniul securității.
