Mureșan negociază bugetul UE de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru 2028-2034
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan este unul dintre cei doi co-raportori ai Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, alături de socialista portugheză Carla Tavares. Cei doi au fost desemnați în noiembrie 2025 co-raportori ai Comisiei pentru bugete (BUDG) și au redactat raportul interimar prin care Parlamentul European și-a stabilit cifrele și condițiile înaintea negocierilor cu cele 27 de state membre.
Mureșan este vicepreședinte al grupului Partidului Popular European și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON). În actuala legislatură conduce și Delegația Parlamentului European la Comitetul parlamentar de asociere UE-Republica Moldova.
Rolul de co-raportor și pârghia Parlamentului
Raportorii pregătesc poziția Parlamentului, negociază amendamentele și compromisurile cu celelalte grupuri politice și duc dosarul prin comisie și apoi prin plen. În cazul bugetului multianual, raportul stabilește liniile de negociere ale Parlamentului în fața celor 27 de guverne. Statele membre trebuie să ajungă în unanimitate la o înțelegere asupra cadrului financiar, însă bugetul pe șapte ani nu poate fi adoptat fără acordul Parlamentului European.
Ce se negociază pentru România
Rezultatul final al negocierilor va influența direct câți bani vor exista după 2027 pentru infrastructură, dezvoltarea regiunilor, agricultură și alte programe europene. Există trei poziții care trebuie reconciliate: propunerea inițială a Comisiei Europene, cererile mai multor state contributoare nete de a reduce bugetul și solicitarea Parlamentului European pentru o anvelopă mai mare și protejarea agriculturii și a coeziunii.
Mureșan: „Sprijinul Parlamentului se poate obține doar în Parlament”
Într-o conferință de presă la Strasbourg, Mureșan a declarat că toate partidele aflate la guvernare în cele 27 de state membre dețin împreună aproximativ 270 de mandate în Parlamentul European, în condițiile în care pentru majoritatea absolută sunt necesare 361. „Sprijinul Parlamentului European se poate obține doar în Parlamentul European”, a avertizat el.
Întrebat dacă Parlamentul ar putea respinge bugetul dacă alocările pentru coeziune și agricultură vor fi insuficiente, Mureșan a răspuns: „Categoric, da.” El a precizat că Parlamentul „nu va vota un buget” în care fondurile destinate fermierilor și politicii de coeziune sunt insuficiente.
Șase state cer reduceri. Mureșan: „Greșesc”
Negocierile s-au complicat după ce mai multe state contributoare nete au cerut reducerea propunerii Comisiei Europene. Mureșan le-a nominalizat: Germania, Austria, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca. „Consider că aceste șase state greșesc”, a declarat europarlamentarul, argumentând că reducerile vor fragiliza Europa, iar nevoile de securitate și competitivitate vor trebui oricum finanțate.
El a contestat argumentul că creșterea contribuțiilor naționale ar reprezenta o povară disproporționată pentru marile economii, dând exemplul Germaniei, al cărei buget federal a crescut cu 55,8% în termeni absoluți în ultimii șapte ani.
Aproape 2.000 de miliarde de euro și disputa privind cine plătește
Comisia Europeană a propus pentru 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, sumă care include și rambursarea datoriei contractate prin NextGenerationEU. Parlamentul consideră că, după scoaterea acestor rambursări, banii rămași pentru politici sunt insuficienți.
Raportul coordonat de Mureșan și Tavares propune 1,27% din VNB-ul Uniunii pentru cadrul financiar propriu-zis și încă 0,11% pentru plata datoriei NextGenerationEU, ceea ce ar duce anvelopa totală la aproximativ 1,38% din VNB. Argumentul Parlamentului este că UE trebuie să finanțeze simultan apărarea, securitatea, competitivitatea și inovarea, fără să reducă coeziunea, agricultura și celelalte politici existente.
Mureșan propune venituri noi în locul tăierilor
Europarlamentarul a prezentat alegerea direct: Uniunea poate fie să taie din banii pentru fermieri, infrastructură și apărare, fie să obțină venituri suplimentare, inclusiv de la marile companii globale care operează pe piața europeană. El i-a nominalizat pe Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg și a spus că ar fi „o greșeală să tăiem fondurile europene pentru fermieri” pentru a evita contribuții suplimentare din partea marilor companii care beneficiază de piața unică.
Comisia Europeană a propus noi „resurse proprii” pentru bugetul UE, între care venituri din certificatele de emisii, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, deșeurile electronice și contribuții ale companiilor mari. Discuția rămâne deschisă, mai multe guverne fiind reticente față de introducerea unor noi surse de venit la nivel european.
