Fifor: Vizita lui Elbridge Colby, un moment diplomatic important, dar fără angajamente ferme pentru România
Vizita subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, la București a reprezentat unul dintre cele mai importante momente diplomatice ale acestui sfârșit de an pentru România, consideră Mihai Fifor. Acesta a explicat că relevanța vizitei nu stă atât în ceea ce s-a anunțat public, cât în contextul în care s-a desfășurat, având în vedere că Statele Unite își reevaluează prezența militară în Europa, iar România se află într-o regiune afectată de războiul din Ucraina, de amenințările hibride și de instabilitatea din Marea Neagră.
Potrivit lui Fifor, Colby a venit la București după discuțiile din Polonia, într-un moment în care Pentagonul pregătește deciziile privind redistribuirea forțelor americane în Europa. Miza pentru România a fost concretă: menținerea și, eventual, consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul românesc.
România și-a reafirmat angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare
După întâlnirile de la Cotroceni, Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe, România și-a reafirmat angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare și de a dezvolta infrastructura militară, apărarea antiaeriană, capacitățile antidronă și cooperarea industrială cu Statele Unite. De asemenea, potrivit informațiilor apărute în presă, Bucureștiul și-a exprimat disponibilitatea de a suporta o parte din costurile staționării trupelor americane.
În ciuda acestor semnale, Mihai Fifor avertizează că din comunicările publice nu rezultă niciun angajament ferm privind menținerea actualelor efective americane, nicio decizie de suplimentare a acestora și nicio garanție suplimentară pentru securitatea regiunii Mării Negre. „Am primit confirmarea continuării dialogului strategic, dar nu și clarificările pe care le așteptam privind viitorul prezenței militare americane”, a transmis acesta.
Critici la adresa guvernului Bolojan privind relația cu Washingtonul
Fifor susține că România a avut, până în urmă cu doar câteva săptămâni, probabil cel mai opac guvern în relația cu Statele Unite din întreaga perioadă de după aderarea la NATO. El consideră că guvernul Bolojan a transmis Washingtonului, prin deciziile sale și prin absența unei viziuni strategice coerente, semnale contradictorii, dacă nu chiar ostile. Ca exemplu, acesta menționează modul în care au fost gestionate alocările din programul european SAFE, unde problema nu este participarea la un mecanism european de finanțare a apărării, ci lipsa unei abordări care să valorifice complementaritatea dintre securitatea europeană și Parteneriatul Strategic cu SUA.
„Relaționarea ambiguă, aproape inexistentă, a guvernului Bolojan cu SUA costă, iar daunele produse nu pot fi, din păcate, evaluate decât pe termen lung”, a afirmat Mihai Fifor.
Incertitudinea strategică rămâne ridicată înaintea vizitei Ursulei von der Leyen
Fifor subliniază că decizia privind configurația viitoare a prezenței militare americane nu se ia la București, ci la Washington, la Pentagon, în cadrul unei reevaluări strategice în care România reprezintă doar una dintre piesele unui dispozitiv militar global aflat în transformare. Potrivit acestuia, la finalul săptămânii incertitudinea strategică este aproape la fel de mare ca înaintea vizitei lui Colby: se știe ce își dorește România și ce este dispusă să ofere, dar nu se știe încă ce decizii va lua Washingtonul.
Săptămâna viitoare debutează cu o altă vizită importantă: luni, 9 noiembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la București, în cadrul unui turneu regional dedicat Mării Negre, urmând să aibă întrevederi cu președintele României și cu prim-ministrul înainte de a continua vizita în Bulgaria. Fifor consideră că succesiunea celor două vizite este relevantă: mai întâi Washingtonul, cu o nouă viziune asupra împărțirii responsabilităților de securitate, apoi Bruxellesul, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze rolul strategic și capacitatea de apărare.
„România are nevoie, mai mult decât oricând, nu doar de confirmarea importanței sale strategice, ci de transpunerea acestei importanțe în decizii, capabilități și angajamente concrete”, a concluzionat Mihai Fifor.
