Marius Budăi îl acuză pe Ilie Bolojan că a preluat propunerea PSD privind un „guvern de armistițiu”
Deputatul PSD, Marius Budăi, a îndreptat critici aspre către premierul interimar Ilie Bolojan, afirmând că acesta nu face altceva decât să adopte ideile social-democraților referitoare la formarea unui „guvern de armistițiu”. Budăi sugerează că Bolojan alterează în mod constant condițiile menite să faciliteze înființarea unui nou executiv, având ca scop adeserea menținerii sale în funcția de premier interimar mai mult timp decât ar fi necesar.
Într-o postare pe Facebook, Budăi a denumit pe Bolojan „maestrul incontestabil al răzgândirilor strategice”, acuzându-l de faptul că a preluat fără ezitare o propunere care fusese avansată de PSD cu mult înainte de actuala situație politică. „Noua ‘găselniță’ de geniu se numește ‘Guvernul de armistițiu’. Sună nobil, dar mai ales sună exact ca ceea ce PSD a propus de când a căzut primul pion pe tabla de șah”, a scris Budăi.
Critici la adresa negocierilor pentru formarea unui nou Guvern
Budăi a continuat să își exprime nemulțumirile, subliniind că Bolojan a schimbat în mod repetat poziția sa în cadrul negocierilor, invocând o serie de „armistiții” care, potrivit lui, nu au fost respectate. Acesta pune la îndoială intențiile premierului interimar și ale USR, considerând că miza reală nu este formarea rapidă a unui nou cabinet, ci prelungirea perioadei în care Guvernul interimar rămâne la conducere.
„Să aștepți ca domnul Bolojan și USR să fie de acord cu un guvern este ca și cum ai merge înainte și te-ai aștepta să ajungi la orizont. Oricât de mulți pași ai face, se îndepărtează cu aceeași distanță”, a explicat Budăi, evidențiind cum regulile de joc par să se schimbe constant, de fiecare dată când partidele reușesc să îndeplinească condițiile impuse de Bolojan.
Contextul blocajului politic din România
România se confruntă cu un blocaj politic de aproape două luni, rezultat al demiterii Guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură pe data de 5 mai. Negocierile ce au urmat între principalele partide nu au dus la formarea unei majorități, disputa fiind centrată pe funcția de premier și pe garanțiile necesare pentru susținerea unei viitoare echipe guvernamentale.
După căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, care a renunțat la mandat din lipsă de sprijin. Apoi, Adrian Veștea a fost propus, dar guvernul său a eșuat la vot, obținând doar 189 de voturi din cele 233 necesare pentru învestire. Astfel, discuția despre formarea unui guvern „de armistițiu” a reapărut ca o potențială soluție pentru depășirea crizei politice.
