Liderii diasporei evreiești îi cer președintelui israelian să intervină pentru a opri violențele coloniștilor din Cisiordania
Fostul secretar de externe al Marii Britanii, Malcolm Rifkind, se numără printre cei 3.000 de semnatari ai unei scrisori deschise trimise președintelui Isaac Herzog, prin care liderii diasporei evreiești solicită intervenția acestuia pentru a stopa violențele coloniștilor din Cisiordania. Această scrisoare, inspirată de Inițiativa de la Londra – o rețea sionistă liberală ce reunește 360 de personalități, inclusiv evrei și israelieni de seamă – a fost semnată de diplomați, filantropi, rabini și cadre universitare din diverse colțuri ale lumii, inclusiv Australia, Canada, Marea Britanie și SUA.
Contextul acestei solicitări vine după o serie alarmantă de atacuri și crime comise de coloniști asupra civililor palestinieni în luna martie. Semnatarii subliniază că forțele de securitate israeliene, care au responsabilitatea de a proteja civilii palestinieni, nu au acționat decisiv pentru a preveni asemenea acte de violență, ceea ce sugerează o lipsă de directive clare din partea guvernului israelean.
În scrisoare se face apel direct la președinte, evidențiind că „teroarea, moartea și distrugerea provocate de extremiștii evrei” constituie o amenințare nu doar pentru victimele imediate, ci și pentru viitorul Israelului ca stat. Această violență nu este doar o rușine morală, ci și o problemă strategică, prejudiciind imaginea evreimii globale în raport cu generațiile viitoare.
Printre semnatarii proeminenți se numără Matthew Gould, fost ambasador britanic în Israel, și alte personalități de vază din Regatul Unit, alături de lideri influenți din alte țări. Aceștia își exprimă îngrijorarea că încrederea în capacitatea Israelului de a răspunde la astfel de provocări este subminată, iar politica actuală pare să tolereze aceste acte, transformându-le în realitate sistematică.
Biroul lui Herzog a emis un răspuns, recunoscând amploarea violenței înregistrate și subliniind angajamentul guvernului de a acționa împotriva extremiștilor. Cu toate acestea, se ridică întrebări cu privire la eficacitatea acestor măsuri și la voința politică de a aborda problema în mod serios.
