Inteligență artificială și deepfake-uri: UE pregătește legea „AI Act”
Comisia Europeană se află în plin proces de elaborare a unei legislații esențiale, cunoscută sub denumirea de „AI Act”, care vizează reglementarea utilizării tehnologiilor de inteligență artificială. Această inițiativă vine ca răspuns la proliferarea materialelor generate de IA, inclusiv deepfake-uri, care au devenit din ce în ce mai greu de distins de conținutul autentic. Conform noilor norme, toate materialele create sau modificate prin intermediul sistemelor de inteligență artificială vor trebui să fie clar marcate, astfel încât publicul să le poată identifica fără dificultate.
În acest context, Comisia Europeană a prezentat prima variantă a Codului de bune practici privind transparența, un instrument-cheie pentru implementarea noii legislații. Acest cod a fost elaborat cu ajutorul specialiștilor independenți și al reprezentanților din industrie, având un caracter voluntar, dar cu scopul de a sprijini atât mediul privat, cât și instituțiile în respectarea cerințelor legale.
Codul de bune practici: structură și obiective
Documentul rezultat din colaborarea începută în luna noiembrie implică sute de participanți și este structurat în două secțiuni distincte: una dedicată dezvoltatorilor de sisteme de inteligență artificială și alta utilizatorilor acestor tehnologii. Scopul principal este de a oferi soluții practice pentru respectarea cerințelor stabilite de AI Act, fără a introduce obligații suplimentare față de cele deja prevăzute de lege.
Într-o lume în care manipularea informației devine din ce în ce mai sofisticată, intervenția legislativă este esențială. De exemplu, recent, au apărut documente secrete care sugerează că China ar fi intervenit în alegerile din Taiwan prin utilizarea inteligenței artificiale, ceea ce subliniază necesitatea unei reglementări stricte în acest domeniu.
Etichetarea materialelor generate de IA
AI Act impune ca furnizorii de algoritmi generativi să asigure o etichetare clară a materialelor create, fie ele texte, imagini, fotografii sau videoclipuri, astfel încât acestea să fie ușor detectabile ca fiind artificiale. Codul propune o abordare „multilayer”, combinând tehnici precum filigrane invizibile, metadate încorporate și alte tipuri de marcaje active. De asemenea, se recomandă dezvoltarea unor instrumente de verificare accesibile publicului, inclusiv aplicații sau detectoare gratuite.
Transparența și responsabilitatea în utilizarea IA
Legislația prevede o mențiune explicită a originii artificiale pentru deepfake-uri și textele generate de IA în scop informativ. Se va face o distincție clară între materialele complet generate de IA și cele în care IA este utilizată doar pentru modificări punctuale, cum ar fi schimbarea feței sau a vocii într-un clip video. O iconiță standard, adaptată limbii fiecărui stat membru UE, va fi afișată vizibil la prima expunere a conținutului generat de IA.
Comisia Europeană va colecta opinii și sugestii privind acest proiect până la data de 23 ianuarie, iar o a doua versiune a legislației este estimată pentru jumătatea lunii martie. Forma finală ar putea fi publicată până în luna iunie, iar cerințele de transparență vor deveni obligatorii de la 2 august 2026, cu posibilitatea unei perioade de tranziție de șase luni pentru furnizori, în cazul în care pachetul Digital Omnibus va fi aprobat.
Sursa: www.mediafax.ro/externe/inteligenta-artificiala-si-deepfake-uri-ue-pregateste-legea-ai-act-23664938
