Ilie Bolojan, despre situaţia economiei
Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut recent declarații în legătură cu starea economiei românești, afirmând că este complet necorespunzător și imoral ca, în condițiile în care guvernele precedente au gestionat proasta administrare a economiei în anii 2023-2024, să se critice pe cel care vine să remedieze situația. El a subliniat că, în momente critice, stârpirea problemelor este inevitabil legată de daunele colaterale. Bolojan a comparat aceste măsuri cu stingerea unui incendiu, adăugând că, în procesul de remediere, inevitabil, anumite elemente sănătoase ale economiei vor suferi.
Analiza situaţiei economice
Bolojan nu a considerat că rezultatele economice recente reprezintă o surpriză, ci mai degrabă o consecință a unor factori cumulativi. A menționat că deficitul bugetar ridicat a contribuit la situația actuală, unde aruncarea de resurse financiare în piață a generat o inflație accelerată, ceea ce a fost determinat parțial de liberalizarea prețurilor energiei. În plus, a amintit de impactul recent al evenimentelor geopolitice, precum războiul din Iran, asupra prețurilor combustibililor și a costurilor de producție agricolă.
Proiecţii pentru inflatie
Bolojan a avansat estimări optimiste, sugerând că, pe măsură ce factorii cauzali ai inflației anterioare dispar din calculul anual, inflația ar putea scădea semnificativ în lunile următoare. Astfel, el projetează o inflație de aproximativ 8% în luna iulie și o reducere ulterioară până la 6% în august, dacă nu vor apărea alte șocuri externe.
Despre recesiune tehnică
Referitor la creșterea economică, premierul a susținut că datele revizuite de către Institutul Național de Statistică arată că economia României se află acum în al doilea trimestru de recesiune tehnică. Bolojan a recunoscut că, deși acest lucru poate părea un indicator negativ, poate fi interpretat ca un semn de sănătate economică pe termen lung, având în vedere deficitul bugetar consistent din anii anteriori.
Cauzele financiare ale stării economice
Premierul a explicat că, în ciuda stimulilor financiari anteriori, creșterea economică a fost foarte modestă, având un deficit bugetar de peste 9% în 2024. El a subliniat că stimularea consumului pe datorie nu a avut un corespondent adequat în producția internă, fapt ce a dus la o iluzie temporară de creștere economică.
Efectele corecțiilor bugetare
Bolojan a subliniat că orice corecție fiscală va avea implicații adverse, cu o contracție inevitabilă a consumului și, implicit, a economiei. El a reamintit că nu există corecție fiscală care să nu fie însoțită de scăderi economice. Totodată, a contrazis speculațiile conform cărora reducerea deficitului bugetar ar fi fost rezultatul unor manevre contabile, explicând că datele arată o plată reală a datoriilor și nu o amânare a acestora.
Concluzii și responsabilitate
În final, Bolojan a declarat că este esențial ca toți actorii politici să acționeze responsabil, recunoscând provocările cu care se confruntă economia și evitând dispute politice, concentrându-se în schimb pe soluții viabile pentru viitorul României.
